Arhiereii blăjeni au fost oameni ai rugăciunii şi ai meditaţiei

14.04.2003, Blaj (Catholica) - În cadrul Sesiunii de comunicări a studenţilor: “Ierarhii Blajului, Păstori sufleteşti şi oameni de cultură”, desfăşurată în zilele de 11-12 aprilie 2003, în Aula Institutului Teologic Greco-Catolic Buna Vestire din Blaj, cuvântul de deschidere a fost rostit de Mitropolitul greco-catolic, IPS Lucian Mureşan.

Mitropolitul a citat din Precuvântarea scrisă de el însuşi la Ediţia jubiliară a Bibliei de la Blaj, 1795, în care îi amintea pe “artizanii Unirii desăvârşite în anul 1700, precum şi pe cei care ne-au transmis-o. Păstorii din secolul al XVIII-lea ai acestei Biserici au fost promotori ai valorilor de profundă inspiraţie evanghelică, modelatoare de conştiinţe şi civilizatoare ale unei societăţi care începea să devină conştientă de originile sale romanice şi de destinul său european. Nici un alt focar românesc de cultură nu a răspândit atâta lumină… cum a făcut-o Blajul”. La aceştia i-a adăugat şi pe marii arhierei ai Bisericii noastre din secolele următoare, într-o înşiruire în care, pornind de la Teofil şi Athanasie de la Alba-Iulia, şi ajungând la „energicul şi neînvinsul Cardinal Alexandru”, l-a caracterizat pe fiecare dintre ei în câteva cuvinte.

Vorbind despre toţi aceşti Ierarhi, a arătat IPS Lucian, „nu numai că răscolim un trecut şi ne întoarcem în el, cât mai ales ancorăm prezentul şi găsim perspectivele de viitor în voinţa proniatoare a Preasfintei Treimi, acelea de a exista `cu orice pre?`, de a lucra în rosturile pe care le vrea Cel de Sus şi pe care înaintaşii le-au întrevăzut”.

Deşi Sesiunea de comunicări se axează exclusiv pe figurile Episcopilor, Mitropolitul a ţinut să amintească faptul că „cu ei au lucrat, tot ca păstori sufleteşti şi oameni de cultură, o mulţime de preoţi şi călugări. Sub arhipăstorirea arhiereilor şi cu colaborarea generoasă şi tenace a profesorilor preoţi şi a surorilor din Congregaţia Maicii Domnului, s-au format la Blaj, în şcolile atât de renumite la vreme, generaţii după generaţii de oameni de mare omenie şi care, oriunde s-au statornicit prin ţară sau străinătate, au păstrat viu şi expresiv `spiritul Blajului`.”

„Cu toţi aceştia ne mândrim; pe toţi aceştia îi evocăm cu plăcere, cu respect şi cu rost; pentru toţi aceştia ne rugăm; faţă de toţi aceştia avem obligaţia de a le continua misiunea, atât pe plan bisericesc, cât şi pe plan naţional şi european”, a afirmat Înaltul Ierarh, subliniind în final: „Să nu uităm: toţi aceşti arhierei blăjeni au fost, mai înainte de orice, oameni ai rugăciunii şi ai meditaţiei, preoţi ai celebrărilor liturgice şi apostoli ai comuniunii. Să reţinem aceasta şi să le urmăm exemplul.”