Arhiepiscopul Pimen luptă pentru proprietate, dar şi împotriva ei
13.02.2003, Suceava (Catholica) - Când este vorba despre păduri, restituirea proprietăţilor este foarte importantă pentru Arhiepiscopul ortodox Pimen Suceveanul. Nu însă şi când este vorba despre proprietăţile greco-catolicilor.
În presă au abundat în ultima vreme materiale despre poziţia intransigentă a Arhiepiscopului ortodox al Sucevei şi Rădăuţilor în problema restituirii fondului forestier ce a aparţinut Bisericii Ortodoxe din Bucovina. „Teama mea este să nu-mi pierd mântuirea prin neîndeplinirea îndatoririlor ce-mi revin faţă de valorile de patrimoniu”, declara Înaltul Ierarh într-un interviu apărut ieri în România Liberă.
În paralel cu susţinerea retrocedării pădurilor, IPS Pimen se opune însă retrocedării bunurilor foste greco-catolice, după cum a semnalat şi protopopul unit Nicolae Nicolaişen în scrisoarea deschisă remisă presei. „Zilele trecute, când presa centrală a oferit mari spaţii în problema retrocedării pădurilor care au aparţinut Fondului Bisericesc din Bucovina, în care Sfinţia Voastră sunteţi promotor şi vă luptaţi pentru acest drept, m-am alăturat ca mulţi alţii, acestui drept sfânt care este proprietatea. Confruntând articolele din ziarul menţionat şi comparând situaţia prezentată în ziar cu situaţia Bisericii Greco-Catolice din judeţul Suceava, m-a indignat faptul că Sfinţia Voastră ştiţi să cereţi mult (pe bună dreptate) din ce vi s-a luat şi nu ştiţi să daţi puţin (tot pe bună dreptate) din ceea ce aţi luat de la alţii. Este vorba despre cele trei biserici greco-catolice şi casa parohială din judeţ, desfiinţate abuziv în 1948 de statul comunist şi nerestituite nici până acum şi care sunt sub administrarea Sfinţiei Voastre”, scrie protopopul greco-catolic Nicolaişen.
Ca în foarte multe locuri din ţară, şi în Moldova există sate cu două sau mai multe biserici ortodoxe, dintre care una fostă greco-catolică. Cu toate acestea, comunitatea greco-catolică nu îşi poate recupera biserica sau alte bunuri datorită opoziţiei Bisericii Ortodoxe. „De 12 ani suferim de această nedreptate, de 12 ani umblăm pe sub uşile Sfinţiei Voastre, iar Sfinţia Voastră ne întoarceţi spatele invocînd fel şi fel de motive: fie că sîntem prea puţini, fie că trebuie să plătim pentru unele reparaţii ce s-au făcut în ultimii ani, fie că bisericile aparţin credincioşilor”, mai scrie Nicolaişen.
În interviul oferit pentru România Liberă, întrebat dacă poate fi comparată restituirea pădurilor cu restituirea bisericilor către greco-catolici, Arhiepiscopul ortodox a răspuns categoric: „Nu! Cum să dai biserica facută de greco-catolici celor câteva familii rămase greco-catolice, în timp ce majoritatea foştilor greco-catolici reveniţi la Ortodoxie, în anul 1948, au rămas în Biserica Ortodoxă şi după anul 1989? Dacă se spune că în anul 1948 au fost siliţi să treacă la Ortodoxie, cine i-a silit ca după anul 1989 să rămână în Biserica Ortodoxă ca ortodocşi? Răspunsul este: conştiinţa lor care i-a stăpânit permanent că au fost siliţi şi amăgiţi în 1700. Această conştiinţă este atât de puternică în rândurile lor încât în perioada de dinaintea celui de-al doilea război mondial se purtau discuţii aprinse în vederea revenirii lor la Ortodoxie. Slujitorii şi credincioşii actuali ai Bisericii Unite sunt legaţi sufleteşte, în mod firesc, de biserica făcută de ei şi în care s-au botezat, dar tot atât de legaţi sufleteşte sunt şi cei care au fost greco-catolici, iar acum sunt ortodocşi.”
„Dar actele de proprietate au rămas pe greco-catolici. Cum să consolidezi dreptul la proprietate, într-un stat de drept, dacă nu pe baza legalităţii actelor aflate în posesia proprietarilor?”, a întrebat în continuare jurnalistul Ion Zubaşcu. „Dreptatea este de partea majorităţii, când un bun este disputat de cele două tabere ale aceluiaşi trunchi”, a răspuns Arhiepiscopul ortodox.
Dincolo de afirmaţiile contra principiilor elementare de drept juridic, discursul Arhiepiscopului Pimen repetă, acum în mileniul trei, aceleaşi jigniri la adresa Bisericii şi a naţiunii şi aceleaşi raţionamente amăgitoare.
