Recunoaşterea moştenirii creştine europene nu înseamnă negarea laicităţii

27.01.2003, Roma (ZENIT) - Convenţia Europeană care ar trebui să delimiteze viitorul constituţional european ar putea să uite de moştenirea sa religioasă-spirituală, au recunoscut cu îngrijorare luni reprezentanţii Sfântului Scaun în timpul unui congres organizat la Roma.

Congresul „Convenţia Europeană şi rădăcinile creştine ale Europei de la est la vest”, este organizat de Ateneul Pontifical `Regina Apostolorum`, de Consiliul Pontifical pentru Dreptate şi Pace şi de Fundaţia Guilé, sub patronajul Preşedinţiei Republicii italiene şi a Preşedinţiei Consiliului de miniştri.

În faţa a peste o sută de tineri proveniţi din universităţi europene din 15 ţări, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Dreptate şi Pace, Mons. Renato Martino, a subliniat că în realitate „cultura europeană îşi trage rădăcinile din civilizaţia greco-romană, a beneficiat de aportul iudaismului şi al islamismului, însă a fost marcată de amprenta creştinismului timp de două milenii”.

„Amprenta creştină constituie specificul Europei, mărturisită de înşişi părinţii fondatori” – a afirmat Mons. Martino; „o asemenea moştenire nu poate fi negată. A o recunoaşte nu înseamnă a contrazice principiul laicităţii, ci a interpreta în mod corect”. Arhiepiscopul a adăugat că „nu este acceptabil ca într-o epocă de deschidere şi de respect faţă de toate convingerile umane să se manifeste o tendinţă discriminatorie faţă de religie”.

Preşedintele Consiliului Pontifical pentru Dreptate şi Pace a atras atenţia asupra intenţiei de a ignora dimensiunea transcendentă care cuprinde inima oricărei fiinţe umane: „indiferenţa faţă de o atare dimensiune nu poate duce decât la efecte tragice, aşa cum istoria continentului european a demonstrat în mod dureros”.

Mons. Martino şi-a exprimat totodată dorinţa ca Uniunea Europeană să recunoască identitatea şi organizarea Bisericilor în respect faţă de drepturile fundamentale ale omului. Din perspectiva aprecierii contribuţiei Bisericilor la binele comun, „UE ar putea iniţia cu ele un dialog structurat, din care va rezulta cu siguranţă favorizată şi consolidată înaintarea Uniunii înseşi”, a afirmat monseniorul în încheiere.