Fiecare trebuie să îşi aducă contribuţia la pace

01.01.2003, Vatican (Catholica) - La sfârşitul Sfintei Liturghii în solemnitatea Sfintei Fecioare Maria Născătoare de Dumnezeu şi cu ocazia celei de-a 36-a Zile Mondiale a Păcii, Papa Ioan Paul al II-lea s-a adresat credincioşilor şi pelerinilor prezenţi în Piaţa Sfântul Petru.

1. La începutul noului an, înălţăm spre Domnul mulţumirea noastră vie pentru acest timp `nou`, dar al iubirii sale milostive, care se deschide în numele lui Isus şi al Mamei sale, Fecioara Maria. De fapt, astăzi, a opta zi de la solemnitatea Naşterii Domnului, se celebrează sărbătoarea maternităţii divine a Sfintei Fecioare, iar Evanghelia aminteşte că Pruncului născut în peştera din Betleem „i s-a dat numele de Isus” (Luca 1,42), care înseamnă „Dumnezeu mântuieşte”.

   Da! Numai de la Domnul poate aştepta lumea mântuirea. Numai Cristos cunoaşte până în adânc inima omului: primind forţa harului său, fiecare poate să se realizeze pe deplin pe sine.

2. Sprijiniţi de această certitudine, credincioşii nu-şi pierd speranţa, chiar şi atunci când se înmulţesc obstacolele şi atentatele la pace. Au trecut patruzeci de ani de când, într-un context de grave ameninţări pentru siguranţa mondială, Fericitul Papă Ioan al XXIII-lea publica, cu mare curaj, Enciclica „Pacem in terris”.

   La acest eveniment semnificativ a voit să facă referinţă Mesajul Zilei Mondiale pentru Pace de astăzi. Ca şi atunci, şi astăzi se cere de la fiecare să îşi aducă propria contribuţie pentru a promova şi înfăptui pacea, prin alegeri generoase de înţelegere reciprocă, de reconciliere, de iertare şi de atenţie utilă faţă de cei care se află în nevoie. Sunt necesare concrete „gesturi de pace” în familii, la locurile de muncă, în comunităţi, în ansamblul vieţii civile, în reuniunile sociale naţionale şi internaţionale. Înainte de toate, nu trebuie să încetăm niciodată să ne rugăm pentru pace.

   Cum să nu îmi exprim încă o dată dorinţa de a se face, din partea celor responsabili, tot posibilul pentru a se găsi rezolvări paşnice la atâtea tensiuni actuale din lume, îndeosebi în Orientul Mijlociu, evitând suferinţe ulterioare ale acelor popoare deja atât de mult încercate? Fie ca solidaritatea umană şi dreptul să prevaleze!

3. Iubiţi fraţi şi surori, încredinţăm această rugăminte continuă Mariei, pe care o cinstim astăzi cu frumosul titlu de Maică a lui Dumnezeu. Aleasă dinainte pentru a fi Maica Mântuitorului, sub cruce a devenit Maica fiecărei fiinţe umane.

   Ea să ne dobândească un an liniştit şi cu folos, în timpul căruia să se înmulţească „gesturile de pace” care să aibă mereu caracter de profeţie, adică umilinţa celui care nu se arată pe sine ci proclamă marele ideal de pace (cfr. Mesaj pentru Ziua Mondială a Păcii, 9).

   Tuturor vă doresc ca anul 2003 să fie un timp de creştere în înţelegere, în fraternitate şi în bine. Un an nou fericit!