Iertarea este necesară pentru ca pacea să prindă rădăcini în Bosnia
01.12.2002, Vatican (ZENIT) - Sâmbătă, în cadrul ceremoniei de primire a noului ambasador al Bosniei-Herţegovina pe lângă Sfântul Scaun, Papa Ioan Paul al II-lea a cerut să se promoveze reconcilierea şi iertarea pentru a se stabili pacea în Balcani.
Amintind sângeroasa primă jumătate a anilor 1990, în care a avut loc câştigarea independenţei Bosniei-Herţegovina faţă de Iugoslavia condusă de Slobodan Milosevic, Episcopul Romei a insistat asupra faptului că „spirala de `învinuiri` şi `pedepse` nu se va termina niciodată dacă nu se va ajunge la iertare”.
„Da! – a exclamat Papa în discursul adresat ambasadorului Ivan Misic (născut în 1941), ziarist şi până nu de mult vice-ministru bosniac al Afacerilor Externe. Nu este uşor să ierţi, însă este foarte necesar pentru binele tuturor”. „Este adevărat că nu se poate şterge din memorie ceea ce s-a întâmplat în trecut – a subliniat Sfântul Părinte -, însă inimile pot şi trebuie să se elibereze de invidie şi de răzbunare. Amintirea greşelilor şi a nedreptăţilor trebuie să constituie un avertisment exigent pentru a nu le repeta, pentru ca să fie evitate noile tragedii, poate chiar mai mari”.
Amintind de acordul de la Dayton, semnat la 14 decembrie 1995, care a dus la încheierea a patru ani de conflict armat în fosta Iugoslavie, Episcopul Romei a constatat faptul că „acum, armele tac”. În aceste clipe, a adăugat Papa, „sunt necesare programe concrete, care să fie întemeiate pe persoană şi pe respectarea demnităţii ei, care să ofere posibilitatea de a munci şi a câştiga mijloace suficiente de existenţă, care să promoveze dialogul între diferitele componente ale societăţii civile, în deplin respect faţă de identitatea fiecăruia”.
„Numai aşa este posibilă o viaţă cu adevărat democratică, rod al valorificării particularităţilor culturale, sociale şi religioase ale diferitelor componente ale Bosniei şi Herţegovinei, în respectarea echităţii, a dreptăţii şi a adevărului”, a afirmat Suveranul Pontif. În încheiere, Sfântul Părinte a denunţat faptul că, deşi războiul s-a încheiat de aproape şapte ani, totuşi, nu se întrevăd soluţii concrete pentru drama atâtor refugiaţi şi exilaţi, care doresc să se întoarcă la casele lor.
„Aceşti oameni – a subliniat Sfântul Părinte -, asemenea refugiaţilor şi exilaţilor din alte zone, văd cum le este negat dreptul de a trăi în linişte pe pământul pe care s-au născut”. Pentru aceste persoane, Papa a cerut crearea de condiţii politice, sociale şi economice acceptabile. În acelaşi timp, a arătat Suveranul Pontif, aceste persoane „au nevoie să le fie restituite bunurile de care au fost deposedate cu violenţă în timpul războiului”.
În discursul său, ambasadorul Misic i-a mulţumit Papei Ioan Paul al II-lea pentru implicarea pe care a arătat-o în a-i ajuta pe oamenii din Bosnia-Herţegovina, o ţară cu mai puţin de 4 milioane de locuitori, în mare parte musulmani. Înainte de a se despărţi, diplomatul l-a invitat să vină din nou în ţara sa (Papa a vizitat Sarajevo în aprilie 1997). „O nouă vizită a Sanctităţii voastre în Bosnia-Herţegovina – a mărturisit ambasadorul -, ar fi un imbold pentru cei care sunt disponibil să clădească o viaţă liniştită în propria lor patrie”.
