Cartea „Isus din Nazaret” acum în rusă
06.12.2008, Vatican (Catholica) - „Reflecţiile unui om înţelept despre ce este cel mai important în viaţă” – aşa îşi prezintă Editura Azbuka traducerea în limba rusă a cărţii „Isus din Nazaret” a Papei Benedict al XVI-lea. Prima ediţie, scoasă în 20.000 de exemplare, a fost prezentată marţea aceasta la Moscova. Arhiepiscopul Paolo Pezzi al Arhidiecezei de Moscova a prezentat cartea, recunoscând faptul că există multe teme dedicate lui Cristos, dar lucrarea Sfântului Părinte „are o valoare excepţională din mai multe puncte de vedere”.
În primul rând „autorul nu este doar unul dintre cei mai mari teologi de astăzi ci, după cum bine se ştie, este Papa Romei”. Aceasta dă naştere unui „paradox fascinant”, a spus prelatul: „Această carte este scrisă de un Papă dar el nu a scris-o ca un Papă. Nu a scris-o, să zicem aşa, de la înălţimea `catedrei` sale, ci ca un simplu credincios, ca un investigator pasionat care în viaţa sa întreagă a făcut efortul de a merge mai în adâncime în cunoaşterea lui Isus şi în înţelegerea raţiunii credinţei în El.” Lucrarea Sfântului Părinte are „o dublă faţă: o faţă umilă şi o faţă îndrăzneaţă. Umilinţă deoarece autorul ei, fără să îşi facă prea multe griji de poziţia sa instituţională, este de acord să se expună criticismului interlocutorilor săi. Îndrăzneală deoarece autorul este convins de temeliile la ceea ce scrie şi, de aceea, doreşte să îşi asume riscurile la care se expune.” Un astfel de risc personal, a spus Arhiepiscopul Pezzi, este obligatoriu într-o lume care este tot mai indiferenţă şi chiar ostilă proclamării creştine.
În al doilea rând, cartea propune ideea că credinţei nu îi este frică de ştiinţă. „Desigur, este posibil să nu crezi în ceea ce Evangheliile ne spun”, a spus Arhiepiscopul. „Ştiinţa nu poate niciodată să producă credinţă de la sine, iar Papa ştie aceasta foarte bine.” Dar „nu numai că ştiinţa nu este în poziţia de a arunca îndoială asupra nucleului central al imaginii lui Isus care reiese din Evanghelii, ci mai degrabă această imagine, tocmai după două secole de studiere meticuloasă a textelor din punct de vedere ştiinţific, rămâne încă în picioare şi, în cele din urmă, conform Papei, pare `cea mai raţională şi convingătoare`, `cea mai plauzibilă`.” În cartea Papei Benedict, a continuat Arhiepiscopul Pezzi, „cititorul poate să vadă în fiecare pagină iubirea care îl umple pe autor, entuziasmul privirii sale, captivată de frumuseţea Feţei care se află în faţa lui. În ciuda dificultăţilor unora dintre secţiunile mai complexe, nu se pierde niciodată impresia că autorul descrie faţa Celui pe care îl cunoaşte aşa după cum cineva îşi cunoaşte un prieten.”
