Liturghia cu beatificare a marcat un nou record

18.08.2002, Cracovia (ZENIT) - La Liturghia cu cea mai numeroasă participare din istoria Poloniei, Papa Ioan Paul al II-lea a beatificat patru fii ai acestei naţiuni şi a prezentat mesajul îndurării lui Dumnezeu ca răspuns la suferinţele omului contemporan.

Aproximativ 2,2 milioane de oameni au participat la ceremonia din parcul Blonie din Cracovia. Alţi un milion de oameni au urmărit Liturghia din împrejurimi, a informat poliţia. Prin această imensă participare, Liturghia a devenit cea mai mare reuniune din istoria modernă a Poloniei. În predica sa, ţinută sub un soare puternic ce a produs leşinul unor persoane, Papa polonez a rezumat gândirea care a caracterizat pontificatul său de 23 de ani.

El a amintit audienţei că „de la începuturile sale Biserica, referindu-se la misterul crucii şi al învierii, predică milostivirea lui Dumnezeu, zălog de speranţă şi izvor de mântuire pentru om. Cu toate acestea, se pare că astăzi este chemată în mod deosebit să vestească lumii acest mesaj. Nu poate să ignore această misiune, dacă Dumnezeu însuşi o cheamă la aceasta prin mărturia Sfintei Faustina”, mistica poloneză (1905-1938) care a primit revelaţiile şi viziunile de la Cristos despre Îndurarea Divină.

„Dumnezeu a ales pentru aceasta timpurile noastre”, a spus Papa în timpul lungii predici de la Liturghie. „Poate pentru că secolul al XX-lea, în ciuda succeselor de netăgăduit în multe domenii, a fost marcat, în mod deosebit, de `misterul nedreptăţii`. Cu această moştenire de bine dar şi de rău, am intrat în noul mileniu.” Papa a continuat: „În faţa omenirii se deschid noi perspective de dezvoltare şi, în acelaşi timp, pericole până acum inedite. Adesea omul trăieşte ca şi cum Dumnezeu nu ar exista, şi chiar se pune pe sine în locul lui Dumnezeu, îşi abrogă dreptul Creatorului de a interveni în misterul vieţii omeneşti.”

Omul „vrea să decidă, prin manipulări genetice, viaţa umană şi să determine limita morţii. Respingând legile divine şi principiile morale, atentează în mod deschis la familie. În diferite moduri încearcă să facă să tacă glasul lui Dumnezeu din inima omului; vrea să facă din Dumnezeu „marele absent” în cultura şi în conştiinţa popoarelor. `Misterul nedreptăţii` continuă să marcheze realitatea lumii.”

„Experimentând acest mister, omul trăieşte teama de viitor, de gol, de suferinţă, de nimicire”, a mai adăugat Sfântul Părinte. „Poate tocmai de aceea e ca şi cum Cristos, prin mărturia unei umile surori, ar fi intrat în timpurile noastre pentru a indica în mod clar izvorul alinării şi al speranţei care se află în milostivirea veşnică a lui Dumnezeu.” El a continuat: „Trebuie să facem să răsune mesajul iubirii milostive cu o nouă vigoare. Lumea are nevoie de această iubire. A sosit ceasul să facem să ajungă la toţi mesajul lui Cristos: în mod deosebit la cei a căror umanitate şi demnitate pare să se piardă în `mysterium iniquitatis`.” Papa a subliniat: „A sosit ceasul în care mesajul Milostivirii Divine să reverse în inimi speranţa şi să devină scânteia unei noi civilizaţii: a civilizaţiei iubirii.”

Papa a explicat faptul că Biserica nu doreşte doar să proclame acest mesaj „prin cuvinte vii”, ci şi prin „practicare imediată a milostivirii”. El a propus exemplul celor patru noi fericiţi, pe care „îi uneşte acea particulară trăsătură a sfinţeniei care este dăruirea pentru cauza milostivirii.” Noii beatificaţi sunt Zygmunt Szczesny Felinski (1822-1895), Arhiepiscop de Cracovia timp de 16 luni, după care a fost deportat în Siberia; pr. Jan Balicki (1869-1948), îndrumător spiritual şi profesor de seminar; iezuitul Jan Beyzym (1850-1912), „apostol al leproşilor” din Madagascar; şi sr. Sancja Szymkowiak (1910-1942), cunoscută ca „îngerul bunătăţii” de către prizonierii engleză şi francezi capturaţi de germani în timpul celui de-al doilea război mondial.

La Liturghia cu beatificare a participat şi preşedintele polonez Aleksander Kwasniewski, preşedintele lituanian Valdas Adamkus şi preşedintele slovac Rudolf Schuster. Vizita papală se va încheia luni.