Listele Râmeţi sunt disponibile on-line
10.04.2002, Cluj-Napoca (Catholica) - „La 28 octombrie 1998, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti, a început dialogul de reconciliere dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.” Astfel se scria în comunicatul primei întâlniri a Comisiei Mixte de Dialog dintre BOR şi BRU. Trei luni mai târziu, la Blaj, la Mitropolia Greco-Catolică, avea loc a doua întâlnire, cu privirea aţintită spre apropiata vizită a Papei Ioan Paul al II-lea, care a avut loc între 7 şi 9 mai acel an. Se cădea atunci de acord ca acţiunile juridice de revendicare a bunurilor să fie retrase, pentru a se încerca rezolvarea prin dialog.
Întâlnirile de dialog au continuat după vizita Papei, în 1999 Comisia Mixtă reunindu-se încă de două ori, în iunie la mănăstirea Râmeţi şi în noiembrie la Oradea. Întâlnirea de la Râmeţi a fost momentul în care, cităm din comunicatul de atunci, „partea greco-catolică a prezentat părţii ortodoxe o listă de biserici şi case parohiale pe care le revendică, ce urmează a fi examinate de către partea ortodoxă”. Aceste liste, reprezentau prima şi cea mai urgentă parte a revendicărilor greco-catolicilor, adică 160 de biserici de restituit (din peste 2000 câte avea BRU la momentul desfiinţării ei în 1948), 227 de biserici în care să se slujească prin alternanţă cu partea ortodoxă, şi 71 de bunuri imobiliare, în principal case parohiale. Aceste liste pot fi acum consultate de oricine, fiind publicate la adresa www.greek-catholic.ro/ecumenism/brubor/rameti.asp.
Au urmat reuniuni la nivel local ale Comisiei de Dialog, precum şi la nivelul Ierarhilor. După ultima întâlnire din 1999, au mai avut loc două întâlniri, una la mănăstirea din Sâmbăta de Sus (septembrie 2000) şi una la Lugoj (septembrie 2001). Rezultatul dialogului? După cum a afirmat repetat BRU, rezultatul în privinţa retrocedărilor de biserici prin Comisia Mixtă de Dialog este 6 (şase). Tot în mod repetat, BOR şi Ministerul Cultelor şi Culturii afirmă retrocedarea prin Dialog a 150 de biserici, ceea ce este complet fals. Este adevărat că BRU deţine acum 150 de biserici care au fost luate de la BOR: 6 prin Comisia de Dialog; peste 40 datorită bunăvoinţei Mitropolitului ortodox al Banatului, IPS Nicolae Corneanu; şi restul, de aproximativ 100, prin revenirea unor parohii ortodoxe la greco-catolicism, prin tribunal sau uneori cu forţa.
Despre aceste 100 de biserici se scrie în comunicatul final de la întâlnirea din ianuarie 1999: „Partea ortodoxă se obligă să recunoască de facto că cele peste 100 de lăcaşuri de cult care în 1989 se aflau în posesia comunităţilor ortodoxe şi care acum se află în posesia şi folosinţa comunităţilor greco-catolice, rămân astfel în continuare, indiferent de modul în care au fost obţinute, şi nu vor alcătui obiectul unor revendicări ortodoxe”. Iar acestea sunt cele preluate şi nu cedate de ortodocşi (cele din Banat nu intră în acest grup, căci nu ar avea cum să mai constituie „obiectul unor revendicări ortodoxe”, fiind cedate de bună voie). Cu toate acestea, în comunicatul de la întâlnirea de vineri, 5 aprilie a.c., de la Bucureşti, reprezentanţii BOR includ şi aceste 100 de biserici între cele 150 de „cazuri în care, cu înţelegere şi tact au fost restituite biserici”.
Care este şansa ca această Comisie Mixtă de Dialog să rezolve ceva? Nu prea mari, se pare. Următoarea întâlnire va avea loc în toamna acestui an. Ritmul de o întâlnire pe an, fixat de ultimele trei întâlniri, cu siguranţă nu este în favoarea greco-catolicilor, dar se integrează în tehnica de tergiversare asumată de BOR. BRU continuă însă dialogul, dorind pe mai departe să rezolve mai întâi problemele pe cale amiabilă. Acolo unde însă această cale eşuează, BRU va apela la instanţă.
Nici evoluţia preşedinţiei Comisiei Ortodoxe din cadrul dialogului nu dă motive de prea mult optimism. Dacă la primele întâlniri, partea ortodoxă a fost condusă de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei, pe această poziţie a urmat apoi IPS Antonie, Mitropolitul Ardealului, iar la ultima IPS Bartolomeu, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului. Iar la întâlnirea de la Bucureşti de săptămâna trecută, care nu se înscrie în cadrul întâlnirilor Comisiei Mixte de Dialog, partea ortodoxă a fost condusă de IPS Andrei, Arhiepiscopul de Alba-Iulia. Din moment ce aceşti ultimi trei Ierarhi sunt binecunoscuţi pentru sentimentele lor pentru greco-catolici, se pune desigur sub semnul întrebării dorinţa sinceră a BOR de rezolvare a problemelor de patrimoniu.
