Preot primind însemnele de cavaler al Ordinului Naţional Francez de Merit

04.04.2002, Bucureşti (Viaţa Cultelor) - La 3 aprilie curent, la reşedinţa Ambasadei Franţei la Bucureşti a avut loc o recepţie în cadrul căreia Părintelui profesor dr. Nicolae Dură i-au fost înmânate însemnele de Cavaler al Ordinului naţional (francez) de Merit, conferit în iunie 2001 de preşedintele Jacques Chirac, la propunerea Ministerului de Externe al Franţei.

Într-o scurtă alocuţiune introductivă, Excelenţa Sa, ambasadorul Pierre Ménat, a vorbit despre strălucita carieră universitară şi de cercetător ştiinţific a preotului Nicolae Dură, despre calitatea şi originalitatea lucrărilor publicate până acum, despre contribuţia sa la evoluţia studiilor de drept canonic, la promovarea schimburilor culturale dintre România şi Franţa.

Mulţumind, Părintele Dură s-a declarat copleşit de emoţie şi l-a rugat pe dl ambasador să se facă interpretul său pe lângă preşedintele Jacques Chirac, pentru a-i transmite întreaga gratitudine pentru ordinul conferit, care este de fapt Legiunea de onoare în variantă culturală (instituită în 1963 de preşedintele de atunci al Franţei, generalul Charles de Gaulle). De altfel, la ceremonia de la Bucureşti a fost prezent şi secretarul general al ordinului Legiunea de onoare, Olivier Echappé.

Printre oaspeţii Excelenţelor Lor, d-na şi dl ambasador Ménat, s-au aflat ÎPS Teodosie Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului, P.S. Damaschin Coravu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, ÎPS Jean-Claude Périsset, Nunţiul Apostolic în România, preoţi profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, şi fraţii proaspătului posesor al Ordinului naţional (francez) de Merit, Pr. Ioan Dură (Bruxelles) şi Pr. Leon Dură (Râmnicu Vâlcea – România).

Născut la 9 august 1945 la Fedeleşoiu, judeţul Vâlcea, licenţiat în Teologie, în 1969, ca absolvent (şef de promoţie) al Institutului teologic Universitar din Bucureşti, doctor în Teologie, specialitatea Drept canonic, al aceluiaşi Institut, în 1981, Pr. Nicolae Dură este de asemenea doctor în Drept canonic la Universitatea Pontificală din Toulouse (Franţa, 1998) şi profesor titular la Catedra de Drept canonic a Facultăţii de Teologie Ortodoxă, Universitatea Bucureşti. Studii de doctorat şi cercetare ştiinţifică în numeroase Universităţi şi biblioteci ale lumii. Alte studii, în domeniul istoriei literaturii din Evul Mediu, a istoriei umanismului şi a filosofiei, urmează să fie concretizate în două teze de doctorat, de stat, în litere şi în filosofie, la Sorbona.

A mai fost distins cu Gramata patriarhală omagială „Sofronie Vracianski” de către Patriarhul Maxim al Bisericii Ortodoxe Bulgare (la 1 iulie 1989); premiul „A. D. Xenopol” al Academiei Române pe anul 2001, decernat la 21 decembrie acelaşi an; titlul „The Man of the Year” 2001, acordat de Institutul Internaţional al Cercetătorilor din SUA pentru lucrările în domeniul Teologiei, dreptului, istoriei, filosofiei, literelor etc. Ultimele două şi Ordinul francez de Merit sunt pentru prima dată acordate unui teolog român. Bibliografia sa include 5 cărţi şi 69 de studii de Drept Canonic (bisericesc), precum şi studii şi articole de ecleziologie, istorie, drept, Teologie (dogmatică şi liturgică), ecumenism.