În Dosarul „Nicula”, ortodocşii au cerut amânarea cauzei
30.01.2002, Cluj-Napoca (Ziua de Ardeal) - Tribunalul Cluj a decis ieri amânarea cauzei pentru ca Biserica Ortodoxă să îşi poată pregăti temeinic apărarea
Completul de judecată al Tribunalului Cluj a admis ieri cererea părţii ortodoxe de amânare a procesului pentru o nouă înfăţişare, pe motivul pregătirii temeinice a probelor. Obiectul procesului îl constituie dipsuta pentru aşezământul monahal de la Nicula între Episcopia Geco-Catolică de Cluj-Gherla, în calitate de pârât, şi Arhiepiscopia Ortodxă a Vadului, Feleacului şi Clujului, a Mănăstirii Ortodoxe Nicula şi a Statul Român, în calitate de inculpat. În schimb, partea greco-catolică a cerut suplimentarea – la actele constituiente procesului – cu o întâmpinare prin care părţile implicate sunt somate să depună în termen legal explicarea procesuală în ceea ce priveşte cauza pe rol. De asemenea, greco-catolcii au solicitat copia in extenso a actului de întăbulare a Mânăstirii Ortodoxe Nicula – din 1968, precum şi copie a mapei nr. 211/04.06.1968, cu înscrisurile oficiale, de întabulare a clădirilor şi terenurilor ce alcătuiesc Complexul monahal de la Nicula. Completul de judecată a cerut reprezentantului Arhiepiscopiei Ortodoxe de la Cluj, ca la următoarea înfăţişare să prezinte listele cu semnături ale credincioşilor greco-catolic, care în 1948 au semnat că trec la ortodoxie.
Justiţia mai presus decât dialogul ecumenic
Menţionăm că la începutul acestui an, Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla a înaintat în justiţie cererea de recuperare a vechiului aşezământ monahal „Preafericita Fecioară Maria” de la Nicula. De asemenea, a fost cerută, printr-o orodonaţă preşedinţială, oprirea oricăror lucrări de construcţie şi de şantier la Nicula, pâna la rezolvarea cauzei. Până în 1948, Complexul monastic, recunoscut încă din secolul XVII, ca un faimos loc de pelerinaj la icoana făcătoarea de minuni a Fecioarei Maria, a aparţinut Episcopiei unite de Cluj-Gherla, fiind administrat de călugării greco-catolici din Ordinul Sfântul Vasile cel Mare. Din 1948, călugării au fost evacuaţia forţat, mulţi dintre ei luând calea închisorilor, iar mănăstirea preluată de către ortodcşi. Faimoasa icoana a Fecioarei Maria a fost ascunsă imediat de către ţăranii din satele învecinate, fiind găsită după mai bine de 15 ani, zidită în peretele casei unui bătrân credincios, care înainte de a muri a dezvăluit secretul, în spovada cea de pe urmă făcută sub patrafirul unui preot ortodox. În 1968, obştea călugărească ortodoxă de la Nicula îşi întăbulează clădirile şi terenul aferent mănăstirii, în baza Decretelor nr. 177 şi 358 din 1948. După 1989, o dată cu relegalizarea Bisericii Române Unite, s-a deschis şi problematica retrocedare a vechiului patrimoniu, implicit şi a mănăstirilor, precum cea de la Nicula. Cu toate acestea, în comisiile mixte de dialog dintre ortodocşi şi greco-catolici mănăstirea de la Nicula nu făcea parte din cadrul lăcaşurilor revendicate de către uniţi, după cum a declarat atât Arhiepiscopul ortodox de la Cluj, IPSS Bartolomeu, cât şi stareţul de la Nicula, Arhimandritul Dumitru Cobzaru. Însă în scriptele de până la 1948, Episcopia de Cluj-Gherla figura ca proprietar al mănăstirii, ne-a spus juristul Eparhiei Române Unite clujene, Cristian Teglaş.
Noua Nicula – un proiect ortodox
În proiectul „Noua Nicula”, iniţiat de către Arhiepiscopul Bartolomeu, întreg aşezământului monahal va căpăta o nouă formă. Astfel, vechea biserică de zid este prevăzută pentru a fi înlocuită cu alta nouă, ceea ce presupune demolarea vechiului lăcaş de cult. Noua biserică, conform datelor din proiect, va avea o lungime de 42 de metri şi o înălţime de peste 40 de metri. În proiect mai sunt prevăzute şi construcţia unui centru patristic şi ecumenic, a unui nou muzeu, precum şi a unui pavilion pentru studii biblice şi o bibliotecă. În luna mai, anul trecut, au fost deschise lucrările de şantier. Până astăzi, lucrările la pavilionul rezervat casei de creaţie şi studii bibilice, unde va fi şi reşedinţa Arhiepiscopului Batolomeu, au ajuns la un stadiu destul de avansat. Îngrijorarea faţă de intenţiile de demolare a bisericii de zid, din partea ortodocşilor, a făcut ca Episcopia greco-catolică de la Cluj să încerce a opri distrugerea vechii biserici de zid. Însă, IPSS Bartolomeu, a declarat de multe ori, mai ales în scrisorile deschise publicate în presa centrală şi locală, că soarta mănăstirii Nicula nu are ce fi negociată cu greco-catolicii, deşi le înţelege emoţiile legate de un fost lăcaş de-a lor. Problema, pentu ierarhul ortodox este una strict de politică internă a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Soluţia rezolvării diferendelor patrimoniale între cele două Biserici istorice româneşti din Ardeal, dacă rezultatul comisiilor de dialog ecumenic este undeva la nivel simbolic, iar la nivel legislativ proiectele sunt respinse categoric, justiţia pare a fi ultima modalitate prin care greco-catolicii mai o şansă de recuperare a ceea ce le-a aprţinut până în 1948. (Daniel SÂRBU)
