Teoria unui astronom privind steaua din Bethlehem

25.12.2001, New York (ZENIT) - Un astronom american afirmă că a găsit prima menţiune a stelei de la Betlehem în afara Bibliei, informează publicaţia New Scientist. Referinţa la stea a fost găsită într-un manuscris din secolul al IV-lea, al unui astrolog roman, convertit la creştinism, pe numele său Firmicus Maternus.

Lui Michael Molnar, fost profesor la Universitatea Rutgers din New Jersey, îi aparţine ideea că steaua din Bethlehem nu a fost un eveniment astronomic spectaculos precum o supernovă sau o cometă, ci unul astrologic obscur. Totuşi, pentru vechii astrologi romani, evenimentul a avut o mare importanţă. După ce a studiat simbolismul de pe monedele romane, el a ajuns la concluzia că „steaua” a fost de fapt o eclipsă dublă a lui Jupiter într-o conjuncţie astrologică rară care a avut loc în Berbec în 20 martie, în anul 6 î.C., şi din nou o lună mai târziu, în 17 aprilie.

Molnar a considerat că astrologii romani au interpretat un astfel de eveniment ca semnificând naşterea unui rege divin în Iudeea. El nu avea însă dovezi. Acum spune că le-a găsit, în Mathesis, o carte scrisă de Maternus în anul 334 d.C. Maternus a descris un eveniment astrologic implicând o eclipsă de Lună a lui Jupiter în Berbec, şi a spus că semnificaţia lui este naşterea unui rege divin.

„Maternus nu a menţionat numele lui Isus”, spune Molnar. „Dar astrologia romană era foarte răspândită pe atunci şi oricine ar fi citit cartea ar fi ştiut că se făcea referire la Isus şi că evenimentul astrologic era steaua din Bethlehem.” De ce nu a menţionat Maternus numele lui Isus? Potrivit lui Molnar, creştinii din primele secole urau credinţele păgâne şi nu vroiau să susţină relatările biblice prin speculaţii astrologice. Ideea că stelele guvernează soarta noastră contrazice în mod evident credinţa creştină într-un Dumnezeu care este stăpân al universului. „Fiind un păgân care s-a convertit la creştinism, Firmicus era în cumpănă”, spune Molnar. „Astfel el s-a folosit de astrologie pentru a susţine relatarea creştină, dar într-un mod mai subtil”.

Potrivit lui Molnar, era esenţial pentru creştinii din primele secole să ascundă adevărata natură a stelei, altfel teologii ar fi fost prinşi într-o dezbatere despre influenţele celeste care nu făceau parte din creştinism. Astfel ei au îngropat cunoştinţele despre originea astrologică a stelei, şi în timp ea a fost uitată, susţine Molnar. „Consider lucrarea lui Molnar ca fiind foarte credibilă”, spune Owen Gingerich, un istoric în astronomie de la Universitatea Harvard. „Tot ceea ce susţine el în această direcţie trebuie să fie considerat ca fiind foarte probabil corect.”