Papa cere iertare pentru greşelile împotriva unităţii creştine
27.09.2001, Erevan (ZENIT) - În ultima zi a vizitei sale din Armenia, Papa Ioan Paul al II-lea a cerut iertare pentru greşelile comise de credincioşi împotriva unităţii creştine. Papa a exprimat „mea culpa” în timpul Liturghiei celebrate pentru armenii catolici şi creştini apostolici la Marele Altar din Etchmiadzin, reşedinţa Bisericii Apostolice. Această Biserică s-a separat de Roma acum 1500 de ani.
În timpul Liturghiei din „Vaticanul Caucazilor”, cum mai este cunoscut Etchmiadzinul, Sfântul Părinte s-a referit la noua apropiere dintre credincioşii celor două Biserici. „Nu este acesta un semn minunat al credinţei noastre comune?”, a întrebat el. „Nu exprimă el dorul atâtor fraţi şi surori ale noastre care doresc să ne vadă avansând repede pe calea unităţii?”
„Inima mea este nerăbdătoare să grăbească ziua când vom celebra împreună Jertfa Divină care ne face pe noi toţi una”, a spus Papa, adresându-se direct Catolicosului Karekin al II-lea. „De la acest altar, care este altarul vostru, îl rog pe Domnul să ne ierte greşelile din trecut îndreptate împotriva unităţii şi să ne călăuzească spre iubirea care trece peste toate barierele”, a adăugat Sfântul Părinte.
La Liturghie au participat şi reprezentanţi ai Bisericii Catolice Armene, a cărei Patriarh se află în Liban.
În 1996, catolicii şi apostolicii armeni au depăşit cele mai importante diferenţe teologice, printr-o declaraţie comună semnată de Papa Ioan Paul al II-lea şi Catolicosul Karekin I. În timpul predicii, Papa Ioan Paul al II-lea a promis Bisericii Apostolice Armene că, dacă se va ajunge la deplina comuniune, Roma va respecta tradiţia străveche a acestui prim popor creştin.
„În Biserica Catolică imnul de laudă se înalţă către Dumnezeu din partea multor popoare, în multe limbi”, a spus Papa. „Dar acest amestec al diferitelor glasuri într-o singură melodie nu distruge în nici un fel identitatea voastră de armeni.”
Pentru Papă, vizita în Armenia face parte dintr-un „plan ecumenic” care ar putea deschide drumul spre deplina unitate cu Bisericile Ortodoxe. Ca şi Biserica Apostolică Armeană, Ortodoxia a depăşit problemele teologice care au provocat despărţirea de Roma. Ceea ce mai blochează unitatea deplină este problema recunoaşterii primatului papal.
„Noi trebuie să rivalizăm între noi nu prin crearea de diviziuni sau prin acuze reciproce ci prin a ne arăta iubirea reciprocă”, a spus Papa în încheiere armenilor. „Singura rivalitate posibilă printre discipolii Domnului este aceea de a vedea cine poate oferi mai multă iubire!”
Noua eră a relaţiilor dintre Biserica Apostolică Armeană şi Biserica Romano-Catolică a fost marcată oficial în Catedrala din Etchmiadzin, cu puţin înainte de plecarea Papei, prin semnarea de către cei doi capi de Biserici a declaraţiei comune.
