Vizita Papei atrage atenţia asupra Ucrainei, dar opoziţia ortodocşilor nu slăbeşte
19.06.2001, Kiev (FIDES) - Pregătirile pentru vizita Papei se desfăşoară cu ardoare, fără a ţine seama de polemicile care se manifestăn mediile religioase şi jurnalistice. La Kiev, se prevede o mare afluenţă de catolici ruşi, estimată la mai multe zeci de mii de persoane venite din regiunile orientale ale Ucrainei şi Rusiei; servicii de trenuri şi de autobuz au fost prevăzute pentru această ocazie. Populaţia ucraineană din Kiev arată un interes real pentru vizita Papei, în ciuda continuării manifestaţiilor celor care se opun.
Ultima manifestaţie a avut loc la 7 iunie în centrul Kievului: mii de persoane, preoţi, călugări şi credincioşi ortodocşi care se opun vizitei Papei, au plecat de la „Lavra” grotelor din Kiev şi au sosit la clădirea Radei, parlamentul ucrainean, în faţa căruia se desfăşura deja o manifestaţie a ţăranilor. Ortodocşii s-au îndreptat apoi spre palatul prezidenţial, unde nu i-a primit nimeni, doar Nunţiatura apostolică acceptând să îi primească pe reprezentanţii cortegiului.
Manifestaţia era prevăzută deja de mai multe săptămâni, după ce Comisia teologică a Mitropolitului ortodox de Kiev, fidel Patriarhiei Moscovei, s-a reunit pentru a reaminti opoziţia credincioşilor fideli Moscovei faţă de călătoria Papei. Motivele pentru protestele Moscovei sunt destul de generice, chiar dacă ele de-a lungul timpului, au avut tonuri tot mai dramatice: de la acuzaţiile de „invazie şi de prozelitism” s-a ajuns în prezent la acuzaţii de „violenţe şi asasinate” faţă de preoţii şi credincioşii din Ucraina apuseană, fără să citeze însă vreun caz care să poată confirma fapte de o astfel de gravitate. Acuzaţia de „cinism” revine adesea la adresa catolicilor, acuzaţi că doresc să exploateze contradicţiile politicii ucrainene în favoarea propriilor interese, jucând în acelaşi timp cartea naţionalismului şi a occidentalismului, în timp ce ortodoxia de la Moscova susţine în mod evident linia pro-slavă a dependenţei faţă de Moscova. Toate părţile în cauză, ortodocşi, catolici, şi oameni politici se declară în favoarea reagregării sociale şi spirituale a Ucrainei, aşa cum afirmă unul dintre reprezentanţii Departamentului pentru relaţii externe al Patriarhatului Moscovei, Nikolai Balaşov, într-o declaraţie din 4 iunie a.c.
Cei care aşteaptă cu cea mai mare fervoare sosirea Papei Ioan Paul al II-lea, sunt populaţiile din Galiţia, regiunea apuseană unde greco-catolicii şi catolicii de rit latin cunosc o perioadă de veritabilă renaştere, cu o mare participare populară la această renaştere a Bisericii, şi cu o abundenţă de vocaţii sacerdotale şi călugăreşti. Un factor important în această renaştere este aportul diasporei ucrainene din lumea întreagă, care a furnizat un ajutor material necesar pentru reconstrucţia clădirilor de care Biserica are nevoie, şi aportul mai ales al numeroşilor preoţi şi călugări ucraineni care s-au format în străinătate. Ei au permis formarea unei conştiinţe eclesiale mai mature şi mai solide, ceea ce nu ar fi fost posibil în teritoriile ruse încredinţate clerului local condiţionat mereu de mentalitatea anilor sovietici, sau chiar a misionarilor străini care au dificultăţi în inserarea în realitatea socială şi spirituală a Rusiei actuale.
Pentru numeroşi comentatori, vizita Papei va fi benefică pentru întreaga populaţie a Ucrainei, fixând proiectoarele asupra realităţii sociale şi religioase locale, şi oferind un cuvânt de speranţă unei populaţii greu încercate de anii de paralizie economică, incertitudini în conducerea ţării şi prin diviziunile eclesiale regretabile.
