Cererea de iertare formulată de Papa relansează dialogul ecumenic

17.05.2001, Vatican (CWNews) - Gestul făcut de către Papa Ioan Paul al II-lea în timpul vizitei sale în Grecia – cererea de iertare pentru ofensele aduse de către catolici ortodocşilor – a dat un mare impuls cauzei ecumenismului, afirmă un teolog din anturajul papal.

Părintele Georges Cottier, OP, a declarat agenţiei romane de ştiri „I Media” că formularea de către Papă a regretului pentru „controversele din trecut şi prezent”, şi mai ales pentru jefuirea Constantinopolului din anul 1204, a deschis calea spre dialog între Sfântul Scaun şi Biserica Ortodoxă a Greciei. Biserica Greciei a fost înainte rezervată, dacă nu ostilă, faţă de eforturile ecumenice ale Vaticanului.

Gestul papal, a spus părintele Cottier, a avut deja efectul dorit, permiţând „purificarea memoriei”. Scuzele, a explicat el, au ajutat la ruperea barierelor psihologice care au blocat conducerea ortodoxă de la angajarea în dialogul ecumenic. Teologul dominican a spus că discuţiile teologice se află pe „pista corectă”. El s-a grăbit să adauge, că, totuşi, „nu se poate încă elabora un calendar” al procesului.

Părintele Cottier a adăugat că viitoarele călătorii ale Papei în Ucraina şi Armenia vor avea consecinţe cruciale asupra situaţiei ecumenice. El a subliniat că prin cerea de scuze pentru greşelile comise de catolici, Papa le-a uşurat liderilor ortodocşi calea pentru începerea deschiderii porţilor spre Biserică. Noua atitudine deschisă faţă de Biserica Catolică va conduce la primiri mai calde atunci când Papa va vizita ţări predominant ortodoxe, precum Ucraina.

Teologul de origine elveţiană a respins plângerile care pretind că aceste cereri de iertare slăbesc poziţia Bisericii Catolice. „Papa ştie ceea ce vrea să facă; el nu se teme”, a spus Pr. Cottier. El a sugerat că mare parte din disconfortul resimţit de catolici cu privire la aceste cereri de iertare poate fi atribuit felului în care mass-media a prezentat declaraţiile Papei.

Pr. Cottier, în poziţia sa de teolog al casei papale, a fost unul dintre cei care au participat la pregătirea în noiembrie 1998 a declaraţiei „Memorie şi Reconciliere”. Acest document explică cum poate Biserica cere iertare în numele fiilor ei. În timp ce Biserica însăşi este mireasa nepătată a lui Cristos, fără păcat, oamenii care compun comunitatea catolică sunt păcătoşi, expuşi la slăbiciuni şi greşeli, explică documentul. „În general, aceste cereri de iertare au fost foarte bine primite”, a observat Pr. Cottier. El a văzut rezultate pozitive mai ales ca urmare a remarcilor Papei asupra Holocaustului, şi a actului de căinţă pe care l-a făcut la Ierusalim în timpul pelerinajului jubiliar de anul trecut.

Ceremonia solemnă din 12 martie 2000, în care Papa şi membrii Curiei Romane au cerut iertare pentru ofensele din partea comunităţii catolice, a fost „cea mai completă” împlinire a dorinţei Papei de recunoaştere a greşelilor din trecut, a spus Pr. Cottier. „Chiar dacă nu a fost explicită în numirea cazurilor particulare”, a explicat el, ceremonia „a făcut aluzie la diviziunile şi nedreptăţile provocate de creştini de-a lungul istoriei Bisericii”. Ceremonia a inclus o cerere specială adresată lui Dumnezeu de iertare pentru diviziunile dintre credincioşii creştini – o temă pe care Papa a evocat-o încă o dată în Grecia, la începutul acestei luni.