Cei 1700 de ani de creştinism ai armenilor celebraţi la Vatican

18.02.2001, Vatican (ZENIT) - Papa Ioan Paul al II-lea a declarat că ar dori să viziteze cât mai curând posibil Armenia, prima ţară creştină din lume. Surse de la Erevan, capitala Armeniei, spun că această călătorie ar putea avea loc în a doua jumătate a lunii septembrie. Papa şi-a exprimat dorinţa în timpul celebrării de trei ore care a avut loc în Bazilica San Pietro, pentru a marca cei 1700 de ani de când Armenia a adoptat oficial creştinismul ca şi religie de stat.

Papa a oferit Liturghia celebrată în rit armean în cinstea acestui pământ stropit “de sângele atâtor martiri”, care, de-a lungul secolelor şi în special în timpul “anilor întunecaţi ai ateismului”, au plătit pentru fidelitatea lor faţă de creştinism cu exilul sau cu moartea. Înainte de a-şi lua rămas bun de la pelerinii armeni şi de la cei 20.000 de credincioşi strânşi în Piaţa San Pietro la sfârşitul Liturghiei, Papa a reluat ideea: “martirajul este un element constant în istoria” poporului armean.

Liturghia a fost lungă şi solemnă, incluzând coruri şi cântece străvechi. Altarul Confesiuni a fost separat de restul Bazilicii printr-un iconostas, după cum cere liturgia răsăriteană, care nu arată publicului marile momente euharistice, pentru a sublinia astfel măreţia şi misterul lor. Liturghia a fost celebrată de Preafericitul Nerses Bedros al XIX-lea, Patriarh al Catolicilor Armeni. Majoritatea armenilor, 7 milioane, aparţin însă Bisericii Armene Apostolice şi sunt păstoriţi de Catolicosul Karekin al II-lea.

Divizaţi de peste 1500 de ani, catolicii şi armenii apostolici au pus capăt în 1996 disputelor teologice pe tema formulărilor teologice despre Cristos, apărute după Conciliul de la Calcedon din 451. Rezolvarea disputelor a fost marcată oficial de semnarea de către Karekin I şi Papa Ioan Paul al II-lea a unei “Declaraţii cristologice” comune.

Relaţiile dintre cele două Biserici sunt acum excelente, în 1999 Papa Ioan Paul al II-lea având în plan să meargă la Erevan şi la Etchmiadzin (cunoscut şi ca Vaticanul Răsăritului, datorită configuraţiei oraşului similară cu cea a statului pontifical). Sfântul Părinte a trebuit să îşi amâne vizita datorită morţii Patriarhului armean Karekin I. În luna noiembrie a anului trecut, Karekin al II-lea l-a invitat pe Papa pentru a doua oară să viziteze Armenia.

Conform unei tradiţii străvechi, creştinismul au ajuns în Armenia graţie muncii Apostolilor Tadeus şi Bartolomeu. La sfârşitul celui de-al treilea secol, credinţa a devenit o parte integrantă a poporului armean. În anul 301, Sf. Grigore, cunoscut din această cauză şi ca “Iluminătorul” naţiunii armene, l-a convertit pe rege şi l-a botezat împreună cu întreaga curte regală.

”Cu 17 secole în urmă, cuvântul lui Cristos a răsunat în Armenia”, a spus Papa. “S-a creat o alianţă indestructibilă, deşi fidelitatea cere sânge, şi exilul a fost preţul pentru refuzul de a renunţa la această alianţă”.

Papa a amintit că a scris şi publicat sâmbătă o Scrisoare Apostolică “pentru a sublinia valoarea acestei aniversări nu numai pentru voi ci pentru întreaga Biserică”. În scrisoare Papa aminteşte de “suferinţele şi masacrele” îndurate de armeni la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, care au culminat cu “tragicele evenimente” din 1915.

Odată cu izbucnirea primului război mondial, turcii, privindu-i pe armeni ca un element străin periculos, în ciuda promisiunilor lor de loialitate, au decis deportarea lor. Aceasta a dus la un genocid asupra armenilor. Astăzi, naţiunea armeană numără 3,3 milioane de oameni, aflaţi şi în Turcia, Georgia şi Azerbaidjian.

În predica sa, Papa a vorbit despre provocările contemporane cărora trebuie să le facă faţă armenii. „Experimentând tot mai mult influenţa secularizării în lumea modernă, uneori este dificilă continuarea păstrării ferme a acestei moşteniri spirituale, care a făcut din Armenia o naţiune creştină”, a spus Sfântul Părinte. „Uneori credinţa este considerată doar ca un dar şi o căutare personale, uitându-se că ea este proprietatea comună a unui popor”.

Pontiful a explicat provocările cărora le face faţă acum creştinătatea printr-o întrebare: „Cum este posibil ca cuceririle sociale moderne să nu piardă bogăţia continuităţii unui popor şi a credinţei lui?”

Patriarhul catolic armean a primit din partea Papei o relicvă a Sf. Grigore Iluminătorul, o altă relicvă fiind oferită de către Papa Catolicosului Karekin I, spunând: “Să nu împărţim relicvele; mai degrabă, să lucrăm şi să ne rugăm pentru ca aceia care le primesc să se unească”.

Sfântul Părinte a încheiat exprimându-şi două speranţe profunde: de a vizita Armenia şi de a promova unitatea între creştini. „Simt o mare dorinţă de a merge în patria voastră ca pelerin al speranţei şi al unităţii”, a spus Papa Ioan Paul al II-lea. „Mi-ar fi plăcut să fac această vizită în trecut, chiar dacă ar fi fost doar pentru a fi prezent la ultimul rămas bun adresat iubitului frate, Catolicosul Karekin I, dar Domnul nu a dorit să fie astfel”.

„Acum aştept cu nerăbdare ziua în care, cu voia lui Dumnezeu, voi putea în sfârşit să sărut pământul vostru iubit, stropit cu sângele atâtor martiri; să vizitez mănăstirile unde bărbaţi şi femei s-au jertfit spiritual pentru a-l urma pe Mielul Pascal; să mă întâlnesc cu armenii de astăzi, care sunt hotărâţi să-şi regăsească demnitatea, stabilitatea şi securitatea vieţii. Alături de fraţii din Biserica Armeană Apostolică şi, în particular, de Catolicosul şi Episcopii ei, încă o dată, catolici şi apostolici, vom proclama împreună faptul că Cristos este unicul Mântuitor”.