Serbarea Unirii din 1918 la Alba-Iulia
05.12.2000, Alba Iulia (Viaţa Cultelor) - Ziua naţională a României, 1 Decembrie, a fost sărbătorită şi anul acesta în principal la Alba Iulia (judeţul Alba), oraşul supranumit al Reîntregirii, pentru că în urmă cu 82 de ani aici a avut loc ultimul act al înfăptuirii României Mari, unirea Transilvaniei cu Regatul Român. În acelaşi an 1918, dar la date diferite, alte două provincii istorice româneşti, aflate vremelnic sub stăpânire străină, se uniseră cu patria mamă: Basarabia – la 27 martie şi Bucovina – la 28 noiembrie.
De data aceasta sărbătoarea a fost umbrită de situaţia cu totul specială creată în România după primul tur de scrutin prezidenţial, din 26 noiembrie, când în cursa pentru prima funcţie în stat au rămas fostul lider comunist Ion Iliescu, care a fost şi preşedinte al României în două legislaturi (1990-1992 şi 1992-1996), şi extremistul naţionalist Corneliu Vadim Tudor, preşedintele Partidului România Mare (titulatură care compromite de fapt ideea de Românie Mare şi despre care se poate spune că a fost însuşită fraudulos; într-o democraţie normală, unui partid în care majoritatea membrilor de frunte sunt foşti securişti nu ar fi trebuit să i se îngăduie folosirea acestui nume, n. red.). În condiţiile date, la aniversarea de la Alba Iulia nu au participat nici preşedintele Emil Constantinescu sau premierul Mugur Isărescu, şi nici vreunul dintre cei doi candidaţi la fotoliul prezidenţial în următoarea legislatură. Rezultatul a fost un minus la capitolul protocol şi un plus în trăire creştinească, în opinia unor observatori.
În Catedrala ortodoxă din Alba Iulia, construită în 1922 pentru încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, făuritorii Marii Uniri, a fost oficiat un Te Deum, slujit de Î.P.S. Andrei Andreicuţ, Arhiepiscop de Alba Iulia, împreună cu P.S. Gherasim Cristea, Episcopul Râmnicului, P.S. Ioan Mihălţan, Episcopul Oradei, P.S. Visarion Bălţat Răşinăreanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, P.S. Vasile Fluieraş Someşanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Clujului, şi P.S. Iustin Hodea Sigheteanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Maramureşului. A fost prezent de asemenea Î.P.S. George Guţiu, Arhiepiscop ad-personam al Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla. Arhiepiscopul locului s-a adresat „cu durere, cu dragoste şi cu speranţă pentru România” celor câtorva mii de credincioşi prezenţi pe platoul din faţa Catedralei. Sensul cuvântării a fost de a-i orienta pe ascultători spre adoptarea, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, din 10 decembrie, a unei poziţii care să nu îndepărteze România pentru cel puţin patru ani de la făgaşul democraţiei, printr-un vot dat extremismului.
„Românul este creştin, dar nu este fanatic, a spus în cuvântul său Î.P.S. Andrei Andreicuţ. Românul îşi iubeşte ţara şi neamul, dar nu este şovin şi xenofob. El ştie că `un popor atâta preţuieşte … cât a înţeles din Evanghelie şi cât poate să urmeze învăţăturii lui Iisus` (citat din lucrarea Creştinismul românesc de Simion Mehedinţi (1869-1962). Or, Domnul Hristos a răscumpărat cu scump sângele Său `oameni din toată seminţia şi limba şi poporul şi neamul` (Apocalipsa 5,9). Românul este convins că dârzenia dacă şi vigoarea latină au dospit în frământătura creştină pentru a da naştere unui popor echilibrat şi bun. … Viaţa noastră ca neam s-a clădit pe piatra nezdruncinată a credinţei creştine, iar Biserica a devenit şi aşezământ naţional. (…) Credinţa în Dumnezeu şi preocupările religioase s-au împletit în sufletul românului cu dragostea de ţară, dând naştere la ceea ce poporul va numi atât de sugestiv legea românească.
S-ar putea ca aceste afirmaţii să nu aibă nici o rezonanţă în inimile multora dintre ascultătorii noştri, pentru că ei se confruntă cu problemele de viaţă actuale foarte concrete şi dureroase. Dar vor fi mulţi şi dintre aceia care-şi dau seama cu regret că în numeroase suflete simţământul de dragoste faţă de valorile noastre esenţiale s-a erodat. Vor fi printre dumneavoastră foarte mulţi care suferă văzând cum ne împuţinăm numeric, cum numeroşi tineri inteligenţi părăsesc ţara, cum scade numărul naşterilor şi creşte numărul morţilor. (…) Făcând aceste constatări, se cuvine să le căutăm şi cauzele. Este clar că Biserica nu se amestecă în politică. Şi ne doare că ierarhi ai Bisericii sunt folosiţi drept argument în propaganda electorală. Dar Biserica nu poate fi indiferentă la ce se întâmplă cu fiii acestui neam.”
Î.P.S. Andrei s-a referit în continuare la „dezamăgirile cauzate de eşecurile politice şi economice ale anilor” de după evenimentele din decembrie 1989, dar a relevat drept cauză mai profundă a acestei stări de lucruri „crezul … efectiv al intelectualilor, …, care fac şi politica şi administraţia în ţară”. „Ştiu că sunt şi mulţi intelectuali care duc viaţă creştină autentică. Dar poate nu au curajul să se avânte în vâltoarea luptei pentru binele altora, aşa cum le-ar cere crezul creştin. Celor care s-au implicat, celor care au maturitate politică, celor ce sunt echilibraţi şi împotriva extremismului, îl rugăm pe Dumnezeu să le dea putere să facă ce trebuie făcut. Îl rugăm pe Dumnezeu să aibă grijă de România, să le ajute guvernanţilor să facă o bună administraţie, să ne ajute tuturor să ne păstrăm credinţa şi valorile naţionale şi cu ele să ne integrăm în structurile europene”, a mai spus ierarhul.
Arhiepiscopul ortodox de Alba Iulia şi-a încheiat alocuţiunea pe un ton optimist, cu îndemnul Mântuitorului: „În lume necazuri veţi avea, dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea!”
