De ce Lourdes continuă să atragă mulţimile (II)
18.09.2008, Roma (Catholica) - Lumea de astăzi ar putea să înveţe multe de la Bernadetta Soubirous din Lourdes, afirmă autoare unei noi cărţi despre apariţiile mariane tinerei franceze. Elizabeth Ficocelli, ziaristă şi autoare a cărţii „Lourdes: Font of Faith, Hope and Charity” (Lourdes: Izvor de Credinţă, Speranţă şi Dragoste), apărută la Paulist Press, a acordat un interviu agenţiei Zenit, în care comentează motivele pentru care este în creştere continuă popularitatea acestui loc. Interviu a apărut tradus pe Ercis.ro de unde îl preluăm în două părţi. Astăzi a doua parte.
– Se pare că au existat convertiri pentru a propune un nou mod de a judeca minunile care au loc în sanctuar. Puteţi să ne explicaţi mai bine? – De când au avut loc apariţiile, în urmă cu 150 de ani, milioane de persoane au vizitat Lourdes. Generaţii de persoane au dat crezare rezultatelor miraculoase ale sanctuarului şi ale apelor sale vindecătoare. Însă dacă se priveşte la numărul minunilor aprobate de Biserică, se vede o istorie diferită. Sunt numai 67. Cum de sunt aşa de puţine? Conform doctorului Patrick Theillier, director medical la Lourdes, această disparitate este rezultatul a trei factori. În primul rând, criteriile folosite pentru a evalua minunile – aceleaşi criterii folosite astăzi pentru a declara autentice minunile în procesul canonic – au fost stabilite în anul 1734. Aceste criterii exclud vindecările spirituale şi psihologice, deoarece nu pot fi măsurate dintr-un punct de vedere ştiinţific. Asta elimină automat un semnificativ număr de vindecări la Lourdes.
În al doilea rând, nu toţi pelerinii care se vindecă dintr-o dată se supun procesului lung şi intens de examinare cerut pentru autentificarea vindecării – sau publicităţii care în mod normal îl însoţeşte. Se aşteaptă, de exemplu, ca acela care este vindecat în mod inexplicabil să se întoarcă la oficiul medical de la Lourdes de câteva ori în decurs de cinci sau mai mulţi ani pentru a dovedi că vindecarea a avut loc în manieră permanentă. Acest lucru pur şi simplu nu este posibil pentru toate persoanele, în special pentru acelea care vin de foarte departe.
În al treilea rând, procesul cere consimţământul şi cooperarea personalului medical de origine al individului şi, lucru mai important, ale Episcopului său. În unele ocazii, medicii şi episcopii nu vor sau nu se pot implica în aceste teme. Conform doctorului Theillier, există peste 7.000 de dosare referitoare la vindecări inexplicabile din punct de vedere ştiinţific în arhiva oficiului medical, cărora le lipsesc câteva condiţii care să le permită să ajungă la faza finală înainte de a fi considerate miraculoase. Pentru ca Lourdes să poată prezenta lumii o imagine mai echilibrată a ceea ce se întâmplă actualmente în sanctuar, episcopul şi directorul medical au făcut apel la Roma. Intenţia lor nu este aceea de a schimba modul în care Biserica recunoaşte autenticitatea minunilor. Încearcă, pentru a spune mai bine, să creeze o nouă categorie de „vindecări autentice”.
Noua categorie nu va reduce în nici un fel rigoarea procesului de evaluare. Va continua să fie necesară constatarea medicală a situaţiei grave a persoanei şi a schimbării apărută în manieră inexplicabilă din punct de vedere ştiinţific. Totuşi, va fi oferită pentru prima dată posibilitatea de a evalua binefacerile spirituale ale vindecărilor şi va permite persoanelor să dea mărturie despre vindecarea şi convertirea lor spirituală în parohiile lor, o practică actualmente neaprobată de Biserică. Un al pas important este că Lourdes, prin intermediul Comitetului Medical Internaţional care se reuneşte anual la Paris, reflectează în mod serios să ia în considerare şi vindecările legate de infirmităţi psihologice şi mentale şi asupra modului de a le evalua şi a le prezenta.
