Funeraliile pr. Petru Mareş la Faraoani
25.09.2009, Iaşi (Catholica) - Pr. Petru Mareş, care a trecut la Domnul joi, 17 septembrie 2009, a fost condus pe ultimul drum luni, 21 septembrie, aflăm de pe Ercis.ro. Liturghia de înmormântare s-a celebrat în biserica Sfântul Anton din Faraoani, în care au fost prezenţi numeroşi credincioşi din satul natal al părintelui decedat, din parohiile învecinate şi din localităţile unde a slujit: Bacău, Valea Seacă etc. Liturghia, care a început la ora 10.30, a fost prezidată de PS Petru Gherghel, Episcop de Iaşi, alături fiind PS Aurel Percă Episcop auxiliar de Iaşi, PS Cornel Damian, Episcop auxiliar de Bucureşti, şi PS Anton Coşa, Episcop de Chişinău. În prezbiteriu au stat: pr. Iosif Mareş, frate al preotului răposat, majoritatea colegilor dintre cei 12 care mai sunt în viaţă, pr. Isidor Dâscă, decan de Bacău, şi pr. Vasile Rediu, decan de Traian. Au fost prezenţi, de asemenea, reprezentanţi ai IPS Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, şi preoţi din Arhidieceza de Bucureşti, în total aproape 175 de preoţi.
Predicatorul, PS Anton Coşa, a pornit de la un text din Evanghelie: „Să nu se tulbure inima voastră, credeţi în Dumnezeu, credeţi şi în mine”. „Aceste cuvinte vin să ne întărească în credinţă şi pe noi, cei care participăm la acest moment, la înmormântarea acestui urmaş al apostolilor”. PS Coşa a spus că cei care l-au cunoscut pe pr. Mareş au descoperit în el o imagine vie a lui Cristos, pe faţa lui strălucea mereu bucuria. În biserică sunt persoane care, într-un fel sau altul, au fost legate de persoana părintelui răposat: credincioşi din parohia Bacău centru, comunitatea unde a lucrat 15 ani, credincioşi din satul natal pe care l-a iubit foarte mult. A fost un confrate vrednic, exemplu pentru mulţi, a fost călăuză. Experienţa de boală şi suferinţă pe care a trăit-o în ultima vreme l-a apropiat şi mai mult de Dumnezeu. Prin tot ce a făcut, a dat mărturie despre Dumnezeu. Va rămâne ca un mare luptător pentru cauza lui Cristos. În final, predicatorul a subliniat că părintele decedat a putut să spună la fel ca apostolul Paul: „Am luptat lupta cea bună, mi-am păstrat credinţa”. Este ca un fel de testament pe care ni-l lasă. El ne poate motiva şi pe noi, cei de azi, în propria luptă, până vom ajunge la capăt.
PS Petru Gherghel, în cuvântul de final, a arătat că pr. Mareş a ales să fie lângă Cristos de la început până la sfârşit. A făcut sacrificii mari pentru a apăra Biserica şi libertatea religioasă. A precizat că, în anul 2001, când a descoperit boala şi a trebuit să meargă la operaţie, a lăsat un testament pe care apoi l-a reînnoit. A dat apoi citire câtorva cuvinte din testament: „Cuvânt final. Am acceptat voinţa Mântuitorului Isus. Am pregătit acest moment cât a fost posibil. Cred că milostivirea lui Dumnezeu mă va însoţi şi mă va întări până la capăt. Aş dori ca la înmormântare să fie o atmosferă senină, când trupul meu va fi pus la locul unde voi aştepta învierea. La bună revedere”. Acest cuvinte, a subliniat Episcopul, sunt ca un gând, ca o chemare: să nu uităm să fim ucenicii lui Cristos, urmându-l până la cruce. Când suferinţa a crescut, pr. Petru a mărit bucuria de a-l sluji pe Cristos. Cei care l-au întâlnit, au putut vedea faţa preotului care a ales să slujească cu bucurie. A fost caracterizat de disponibilitate şi mulţumire în drumul său de credinţă. Pr. Mareş este un îndemn la curaj, pentru că prin suferinţă şi jertfă nu se pierde nimic, ci se câştigă.
PS Cornel Damian a adus salutul şi comuniunea în rugăciune a IPS Ioan Robu, precum şi sentimentele lui de recunoştinţă pentru munca pr. Mareş în formarea preoţilor care slujesc în Arhidieceza de Bucureşti. Pr. Ioan Fărcaş a transmis omagiul şi recunoştinţa Bisericii Române Unite cu Roma, subliniind că pr. Mareş a fost la Blaj, ţinând exerciţii spirituale la studenţi şi la călugăriţe. „Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru că l-am cunoscut şi l-am avut ca expresie a bucuriei, căci, aşa cum spune sfântul Augustin, `Tristeţea este gândul la mine, bucuria este gândul la Tine`”, a încheiat părintele protopop de Blaj. În final, pr. Iosif Mareş a mulţumit tuturor, precizând că trebuie să fim plini de recunoştinţă că l-am avut printre noi, pentru că Dumnezeu l-a oferit ca un cadou Bisericii sale şi satului Faraoani. Vocea lui a reuşit să pătrundă în multe suflete. După Sfânta Liturghie, sicriul cu trupul neînsufleţit al pr. Petru Mareş a fost purtat în procesiune – care se întindea pe aproape un kilometru – spre cimitirul comun al satelor Faraoani şi Valea Mare.
Legături
Imagini
