Rugăciunea este cea care ne ajută să înţelegem Biserica
18.01.2010, Blaj (Catholica) - Mesajul PF Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, pentru Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor 2010, porneşte de la dialogul pe care jurnalistul Peter Seewald l-a purtat cu, pe atunci, Cardinalul Joseph Ratzinger. Vorbind despre marea familie a Bisericii, Cardinalul s-a folosit de o părere a Papei Leon cel Mare, care spunea că pentru a putea un pic înţelege şi a pricepe taina Bisericii, trebuie, mai întâi de toate, să dai deoparte „întunericul gândirii pământeşti şi fumul înţelepciunii lumeşti”.
Cel care mai apoi a devenit Papa Benedict al XVI-lea a continuat: „Mi se pare că a aborda Biserica prin comisii, organisme şi consfătuiri este tocmai o ispită a societăţii noastre foarte active şi raţionale… Dacă vrem să înţelegem Biserica aşa cum trebuie, atunci e cazul să o privim, înainte de toate, dinspre liturgie. Aici este ea, în cea mai mare măsură, ea însăşi, aici este ea necontenit atinsă de Dumnezeu şi înnoită de El”. PF Lucian explică: „Iată că acest îndemn al Papei Benedict se împlineşte în rostuirea acestor anuale Săptămâni de rugăciune pentru unirea tuturor creştinilor, Săptămâni ce nu au nimic cu spiritul de comisie sau consfătuire, ci cu spiritul liturgic, cu spiritul de rugăciune comunitară, de rugăciune împreună, rugăciune ce doreşte să treacă dincolo de limitele confesionale”.
Amintind faptul că după răstignirea şi moartea Învăţătorului lor, ucenicii erau înfricoşaţi, bulversaţi, trişti, PF Lucian se întreabă: „Oare Bisericile şi toate comunităţile ecleziale nu sunt la fel de înfricoşate, bulversate şi triste în faţa situaţiei de ne-unitate evidentă şi de ne-eficace mărturie pentru Cristos şi Evanghelie, într-o societate care, şi aşa, chiar vădit vrea `să scape` de Cristos? Ce e de făcut? Trebuie depăşit `întunericul gândirii pământeşti şi fumul înţelepciunii lumeşti` prin rugăciune multă, printr-un susţinut `dialog al iubirii`, prin stăruinţă întru `noua evanghelizare`. Iar întâlnirile de celebrare împreună a Cuvântului lui Dumnezeu şi de serioasă reflecţie asupra mesajului şi a dorinţei Domnului de a fi cu toţii una ne deschid cu iubire unii spre alţii, ne ajută să vedem că mulţi oameni credincioşi sunt lăuntric legaţi de Cristos şi că rădăcinile credinţei pătrund mai presus de orice în Cristos însuşi. Acest Cristos, biruitor înviat din morţi, este `forţa continuă care dă viaţă acestui butuc de vie, făcând din el ceva care poate rodi`”.
