O nouă întâlnire de dialog cu Bisericile Ortodoxe Orientale
06.02.2010, Beirut (Catholica) - Cardinalul Walter Kasper, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştine, s-a aflat la începutul acestei luni într-o vizită de lucru în Liban, unde a condus ce-a de-a şaptea întâlnire a comisiei internaţionale mixte de dialog dintre Biserica Catolică şi Bisericile Ortodoxe Orientale. Evenimentul a fost găzduit de Catolicosul din Cilicia, în Antelias. Comisia ortodoxă orientală a fost condusă de Episcopul Anba Bishoi de Damietta, secretar general al Bisericii Ortodoxe Copte. În comisie s-au aflat şi reprezentanţi ai Bisericii Siro-Ortodoxe, Etiopiene, Eritreene, Armene şi Malankareze. Din 2004 aceste întâlniri au loc anual.
Diviziunile dintre Biserica Catolică şi această familie a Bisericilor Ortodoxe Orientale datează din secolul al V-lea, mai precis de la Conciliul din Calcedon (451 dC), care a definit natura duală a lui Cristos, „pe deplin umană şi pe deplin divină, fără amestecare sau separare”. După 1500 de ani, Biserica Catolică şi Bisericile Ortodoxe Orientale au înţeles că împărtăşesc aceeaşi credinţă în Cristos şi că disputa lor are la bază neînţelegeri terminologice şi diferenţe culturale. „Cât priveşte natura lui Cristos, Domnul nostru”, a declarat Episcopul Bishoi, „Bisericile noastre cred în permanenţa naturilor divină şi umană, unite în aceeaşi natură întrupată, o uniune care este fără amestec, schimbare sau separare, în acelaşi fel în care spiritul este unit cu trupul în natura umană pentru a forma o singură fiinţă cu două naturi, fără ca trupul să devină spirit, şi nici spiritul trup.”
La această concluzie s-a ajuns după 40 de ani de dialog ecumenic între Papi şi capi ai Bisericilor Ortodoxe Orientale, la iniţiativa fundaţiei Pro-Oriente din Viena, fiind atestată de trei declaraţii cristologice semnate cu Biserica Ortodoxă Coptă în 1973, cu Biserica Siro-Ortodoxă în anul următor, şi cu Biserica Malankareză din India în 1983. Actualmente dialogul se concentrează pe „Natura, constituţia şi misiunea Bisericii”, pentru a se ajunge la o viziune comună asupra ecleziologiei şi sacramentelor. Bisericile încearcă să refacă legăturile ce existau în primele cinci secole, să identifice rolul Bisericii Romei şi să examineze modul în care au fost primite primele trei Concilii ecumenice. După pr. Paul Rouhana, profesor de teologie la Universitatea Sfântul Duh din Liban, „este pur şi simplu o problemă de a învăţa să fim creştini împreună după secole de separare”.
„Progresul nostru spre unitatea vizibilă va avea un impact considerabil asupra vieţilor credincioşilor noştri şi asupra modurilor în care Bisericile noastre vor răspunde provocărilor vremii”, a spus Cardinalul Kasper. Aceste provocări sunt binecunoscute: căutarea păcii şi dreptăţii în Orientul Mijlociu, terorismul, emigraţia fiind doar câteva. Ele vor face parte şi din temele următorului Sinod al Episcopilor, ce se va desfăşura în Vatican în luna octombrie a acestui an. Delegaţii fraterne ale Bisericilor Ortodoxe Răsăritene vor lua parte la Sinod, alături de fraţii lor din Bisericile Catolice Răsăritene, şi vor avea ocazia să se adreseze în plen. Aceasta pentru că, aşa după cum a declarat Cardinalul Kasper, „ce se întâmplă în răsărit nu este important doar pentru Bisericile din Orientul Mijlociu”.
Imagini
