Criza actuală cere reorganizarea financiară a lumii
19.03.2010, Vatican (Catholica) - Joi, 18 martie, la amiază, în Aula Clementină din Vatican, Sfântul Părinte i-a primit pe membrii Uniunii Industrialiştilor şi Afaceriştilor din Roma. Începându-şi discursul cu amintirea actualei crize economice, Papa a subliniat că aceasta „a pus la încercare în mod dureros sistemele economice şi de producţie din numeroase ţări. Cu toate acestea, criza trebuie înfruntată cu încredere, deoarece este o ocazie pentru revizuirea modelelor de dezvoltare şi pentru reorganizarea finanţelor mondiale, un `timp nou` – cum a fost descris – pentru o reflecţie profundă.”
Papa Benedict a amintit că în enciclica sa socială „Caritas in veritate” a încurajat lumea finanţelor „să se concentreze pe persoana umană, a cărei profundă demnitate a fost revelată de Cristos. Mai mult, recomandând ca politica să nu fie subordonată mecanismelor financiare, am încurajat reforma şi crearea unei noi ordine juridice şi politice internaţionale (adaptată structurilor globale ale economiei şi finanţelor) pentru a ajunge mai eficient la binele comun al familiei umane. Mergând pe urmele predecesorilor meu, am subliniat că creşterea şomajului, în special între tineri, sărăcia economică a multor muncitori şi apariţia unor noi forme de sclavie cer ca accesul la slujbe demne pentru toţi să devină un obiectiv prioritar.”
„Cu toţii suntem conştienţi de sacrificiile ce trebuie făcute pentru a porni o afacere, pentru a o ţine pe piaţă, ca o `comunitate de persoane` ce produce bunuri şi servicii şi care, de aceea, nu are ţelul exclusiv al profitului, deşi acesta este desigur necesar”, a spus Papa. În acest context a subliniat importanţa „învingerii mentalităţii individualiste şi materialiste care susţine că investiţiile trebuie reduse pentru favorizarea folosirii capitalului pe pieţele financiare, în vederea unei reveniri uşoare şi rapide. […] Aş dori să amintesc că cea mai sigură cale de a ne opune declinului sistemului antreprenorial într-un anumit domeniu constă în stabilirea unei reţele de contacte cu ceilalţi actori sociali, investirea în cercetare şi inovare, şi nu folosirea competiţiei necinstite între firme, nu ignorarea obligaţiilor sociale, ci asigurarea unei calităţi a producţiei care să răspundă nevoilor reale ale oamenilor.”
„O afacere poate să producă `bunăstare socială` dacă afaceriştii şi managerii sunt călăuziţi de o viziune pe termen lung, una care preferă investiţiile îndelungate unui profit speculativ, una care promovează inovaţia şi nu concentrarea exclusivă pe acumularea de bogăţii.” Sfântul Părinte a continuat: „Oamenii de afaceri atenţi la binele comun sunt mereu chemaţi să îşi vadă activitatea în contextul întregului pluralist. O astfel de abordare generează – prin dedicarea personală şi printr-o fraternitate exprimată prin decizii concrete economice şi financiare – o piaţă mai competitivă şi, în acelaşi timp, mai civilă şi animată de un spirit de slujire.” Papa şi-a încheiat discursul spunând că „dezvoltarea, în orice sector al existenţei umane, înseamnă şi deschiderea spre transcendent, spre dimensiunea spirituală a vieţii, spre încrederea în Dumnezeu, spre iubire, fraternitate, acceptare, dreptate şi pace”.
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
