Contribuţia pe care Biserica o are de oferit Africii

23.06.2009, Vatican (Catholica) - Biserica are de oferit Africii o contribuţie decisivă, în termenii unui tip de educaţie care lucrează din interior, afirmă Papa Benedict al XVI-lea. Acest tip de educaţie îi va impulsiona pe africani să fie protagoniştii propriei lor dezvoltări, a scris Papa într-o scrisoare către preşedintele Germaniei, Horst Kohler. Kohler i-a scris prima dată Pontifului în luna martie a acestui an pentru a-i împărtăşi „ideile despre dezvoltarea în Africa” şi „perspectivele privind viitorul continentului”. Sfântul Părinte i-a răspuns după întoarcerea din călătoria sa în Angola şi Camerun. L`Osservatore Romano a publicat sâmbătă, 20 iunie 2009, această scrisoare.

„Am luat reflecţiile dumneavoastră cu mine în călătoria mea”, a spus Pontiful. „Astăzi, la întoarcerea mea, pot să confirm experienţele dumneavoastră cu deplină convingere”. „Africa este un continent tânăr, plin de bucuria vieţii şi de încredere, cu un mare potenţial creativ”, a continuat el. „Desigur, interese străine şi tensiunile propriei ei istorii apasă încă asupra prezentului şi ameninţă viitorul. Dar credinţa vie, tăria morală a tineretului şi crescânda competenţă intelectuală creează un climat de speranţă care se opune dificultăţilor, şi le depăşeşte”. În scrisoarea sa, Papa asigură că Biserica „poate oferi o contribuţie decisivă şi formarea umană necesară”. „Biserica urmăreşte să formeze conştiinţele şi lucrează din interior”, a explicat el, „pentru ca africanii, ca protagonişti ai dezvoltării ţărilor lor, să poată folosi numeroasele lor daruri în favoarea cultivării societăţii şi a păcii”.

Papa Benedict al XVI-lea a mai subliniat faptul că „comportamentul onest şi marcat de solidaritate, şi care nu cedează în faţa legii celui mai puternic sau a căutării propriului interes, este speranţă în acţiune, şi o sămânţă care poartă în ea un viitor mai bun”. „Pe acest fundament”, a spus Papa, „am putut să încurajez Biserica din Africa să continue să ajute victimele violenţei şi ale unor boli precum SIDA, malaria şi tuberculoza, şi să lupte eficient împotriva acestor dificultăţi teribile”. El a concluzionat: „Am putut să spun că Biserica – trezind în inimi iubirea pentru cei care suferă, şi disponibilitatea de a ajuta – face mult mai mult împotriva acestor boli decât multe alte instituţii”.