Prima formă de mărturie care trezeşte vocaţii este rugăciunea
26.04.2010, Vatican (Catholica) - Papa Benedict al XVI-lea i-a încurajat pe părinţi să se roage pentru ca copiii lor să fie deschişi spre a asculta de Dumnezeu pentru a-şi găsi împlinirea vocaţională şi a aduce roade bune în lume. Pontiful a spus acestea în ziua de duminică, 25 aprilie 2010, în discursul rostit în faţa pelerinilor adunaţi în Piaţa San Pietro, înaintea rugăciunii Regina Caeli, care în perioada pascală înlocuieşte rugăciunea Angelus de la amiază.
Iubiţi fraţi şi surori,
În această a patra Duminică după Paşti, numită „Duminica Bunului Păstor”, este celebrată Ziua Mondială de Rugăciune pentru Vocaţii, care în acest an are tema „Mărturia trezeşte vocaţii”, temă „strâns legată de viaţa şi misiunea preoţilor şi a persoanelor consacrate” (Mesaj pentru a 47-a Zi Mondială de Rugăciune pentru Vocaţii, 25 aprilie 2010). Prima formă de mărturie care trezeşte vocaţii este rugăciunea (cf. ibid.), cum ne este arătat de exemplul Sf. Monica; ea, implorându-l pe Dumnezeu cu umilinţă şi perseverenţă, a obţinut harul de a-l vedea pe fiul ei, Augustin, devenind creştin. Sf. Augustin a scris: „Fără îndoială cred şi afirm că prin rugăciunile ei, Dumnezeu m-a făcut să nu propun, să nu doresc, să nu gândesc, să nu iubesc nimic altceva decât cunoaşterea adevărului” („De Ordine”, II 20, 52; CCL 29, 136).
Aşadar, îi invit pe părinţi să se roage pentru ca inimile copiilor lor să se deschidă la a asculta de Bunul Păstor, şi „fiecare mică sămânţă a unei vocaţii… să crească într-un copac matur, aducând multe roade bune pentru Biserică şi pentru întreaga omenire” (Mesaj). Cum putem auzi şi recunoaşte glasul Domnului? În predica Apostolilor şi a succesorilor lor: în aceasta răsună glasul lui Cristos, care ne cheamă la comuniune cu Dumnezeu şi la deplinătatea vieţii, după cum citim astăzi în Evanghelia Sf. Ioan: „Oile mele ascultă glasul meu; eu le cunosc, iar ele mă urmează. Eu le dau viaţa veşnică şi nu vor pieri niciodată. Şi nimeni nu le va răpi din mâna mea” (Ioan 10,27-28). Doar Bunul Păstor îşi conduce turma cu imensă tandreţe şi o apără de rău, şi doar în El îşi pot pune credincioşii încrederea absolută.
În această zi specială de rugăciune pentru vocaţii, îndemn în special miniştrii consacraţi ca, inspiraţi de Anul Preoţiei, să fie determinaţi la „o mai puternică şi mai pătrunzătoare mărturie despre Evanghelie în lumea de astăzi” (Scrisoare de proclamare a Anului Preoţiei). Să îşi amintească faptul că preotul „continuă lucrarea răscumpărătoare pe pământ”; să ştie „să se oprească adesea înaintea tabernacolului”; să rămână „total fideli propriei lor vocaţii şi misiuni prin practicarea unui ascetism auster”; să fie disponibili să asculte şi să ierte; să formeze din punct de vedere creştin poporul încredinţat lor; să cultive cu grijă „fraternitatea preoţească” (cf. ibid.). Să îi ia ca exemplu pe păstorii înţelepţi şi zeloşi, precum Sf. Grigore de Nazianz, care i-a scris iubitului lui prieten şi Episcop, Sf. Vasile cel Mare: „Învaţă-ne iubirea pentru turma ta, grija şi capacitatea ta de înţelegere, vigilenţa ta… austeritatea în blândeţe, seninătatea şi bunătatea în activitate… lupta în apărarea turmei, victoriile… dobândite în Cristos” (Oratio IX, 5, PG 35, 825ab).
Le mulţumesc tuturor celor prezenţi şi tuturor celor care prin rugăciune şi afecţiune sprijină slujirea mea ca Succesor al lui Petru, şi asupra tuturor invoc protecţia cerească a Fecioarei Maria, către care ne întoarcem acum în rugăciune.
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
