Preoţii nu sunt imuni la ispite
03.05.2010, Vatican (Catholica) - Vorbind despre recentele scandaluri privind abuzurile sexuale comise de unii clerici împotriva unor minori, pr. Enrico dal Covolo a spus că preoţii nu sunt imuni la ispite, şi că, asemenea Apostolilor, pot să cadă pradă lor. Preotul salezian, ales de Papa Benedict al XVI-lea să conducă exerciţiile spirituale din februarie a.c., a vorbit pentru Zenit despre aceste scandaluri ce afectează de câteva luni Biserica. „Figura preotului angelic nu există în realitate”, a spus el. Nu există preot „care să nu fie supus ispitelor”. „Nici măcar Isus nu a fost scutit de încercări, nici Maria de ispite”, a subliniat el. A adăugat apoi că tentaţiile sunt parte din „pedagogia lui Dumnezeu; reprezintă un test al credinţei ce împlineşte chemarea vocaţională.” De aceea, a explicat pr. dal Covolo, „trebuie să nu privim ispitele atât ca un risc, cât ca un drum providenţial”, subliniind „punctul de pornire”, care este „harul lui Dumnezeu, deoarece vocaţia la preoţie, ca orice altă vocaţie, este în primul rând o binecuvântare, o alegere a lui Dumnezeu”.
„Din perspectiva credinţei nimeni nu se cheamă pe sine. Doar Dumnezeu cheamă şi El este cel care, chemând în mod liber şi gratuit, îl apreciază pe cel pe care îl cheamă.” În acest sens vocaţia Apostolilor reprezintă „cea mai frumoasă dovadă şi cea mai bună documentare: este însuşi Domnul cel care îi cheamă, care îi pregăteşte pentru misiunea în care i-a trimis, dar fără să le ia libertatea.” Iar „unul dintre cei doisprezece s-a dovedit trădător”, a continuat pr. dal Covolo, existând şi „nenumărate dovezi de slăbiciune umană şi în ceilalţi unsprezece”. „De aceea preoţii, asemenea Apostolilor, nu sunt imuni la ispite. Ei sunt de fapt subiecţi ai tristelor consecinţe ale păcatului originar.” Ceea ce ne salvează, „după cum vedem în viaţa lui Petru, este recursul la credinţă şi la iubirea Celui care cheamă”. „Ceea ce a fost decisiv pentru Petru a fost răspunsul definitiv: ‘Doamne, Tu ştii că te iubesc’. Şi de aici vine misiunea lui apostolică, anume ‘paşte mieluşeii mei’, ‘paşte turma mea'”, a concluzionat pr. dal Covolo.
Meditaţiile preotului care a predicat la reculegerea de şapte zile pentru Papa şi Curia Romană au fost reunite acum într-o carte în limba italiană intitulată „In ascolto dell’Altro” (Ascultându-l pe celălalt), apărută la Libreria Editrice Vaticana. Titlul se referă la rugăciunea lui Solomon pentru „o inimă ascultătoare”, de la care pr. dal Cavolo şi-a pornit reflecţiile sale. „În mod clar, acesta este un punct fundamental pentru criza actualei culturi care devine tot mai incapabilă să îl asculte pe Celălalt, dar şi pe ceilalţi care ne înconjoară, precum şi în faţa tentaţiei centrării pe propria persoană.” În predicarea sa din Post, preotul s-a folosit de metoda lectio divina, trecând în revistă etapele evocării biblice a vocaţiei: chemarea lui Dumnezeu, răspunsul persoanei la misiune; îndoiala, ispita şi căderea; iar în final confirmarea de la Dumnezeu, ce aduce pace. Preotul a vorbit şi despre unele modele de sfinţenie pentru preoţi: Sf. Augustin, Venerabilul Giuseppe Quadrio, Venerabilul Papă Ioan Paul al II-lea, eroul „Jurnalului unui preot de ţară” al lui Georges Bernanos, şi desigur despre figura patronului Anului Preoţiei, Sf. Ioan Maria Vianney.
