Nu sunt Rusalii fără Fecioara Maria
23.05.2010, Vatican (Catholica) - Astăzi în Biserica Catolică, de rit apusean dar şi răsăritean, datorită coincidenţei Paştilor, s-a sărbătorit Coborârea Spiritului Sfânt (Rusaliile). Papa Benedict al XVI-lea a condus recitarea rugăciunii mariane pascale „Regina Coeli” – ultima oară în acest an, revenindu-se la „Angelus” – alături de zecile de mii de credincioşi reuniţi în Piaţa San Pietro. Vă oferim în continuare traducerea alocuţiunii dinaintea rugăciunii.
Dragi fraţi şi surori !
La cincizeci de zile după Paşti, celebrăm solemnitatea Rusaliilor, în care amintim manifestarea puterii Spiritului Sfânt, care – ca vânt şi ca foc – a coborât asupra Apostolilor adunaţi în Cenaclu şi i-a făcut capabili să predice cu curaj Evanghelia tuturor popoarelor (cf. Fapte 2,1-13). Misterul Rusaliilor, pe care în mod just noi îl identificăm ca fiind un adevărat „botez” al Bisericii, nu se rezumă la aceasta. Într-adevăr, Biserica trăieşte în mod constant din efuziunea Spiritului Sfânt, fără de care ea şi-ar termina puterile, ca o barcă cu pânze căreia i-ar lipsi vântul. Rusaliile se reînnoiesc într-un fel particular în unele momente puternice, atât la nivel local cât şi universal, atât în mici adunări cât şi în marile convocări.
Conciliile, de exemplu, au avut sesiuni recompensate de efuziuni speciale ale Spiritului Sfânt, şi între acestea cu siguranţă se numără Conciliul Ecumenic Vatican al II-lea. Putem să ne amintim şi de acea întâlnire celebră a mişcărilor ecleziale cu Venerabilul Papă Ioan Paul al II-lea, aici în Piaţa Sfântul Petru, tocmai la Rusaliile din 1998. Dar Biserica cunoaşte nenumărate „rusalii” care dau viaţă comunităţilor locale: să ne gândim la Liturghiile, în mod particular la acelea trăite în momente speciale pentru viaţa comunităţilor, în care forţa lui Dumnezeu este percepută în mod evident infuzând în suflete bucurie şi entuziasm. Să ne gândim la atâtea întâlniri de rugăciune, în care tinerii simt în mod clar chemarea lui Dumnezeu de a avea rădăcinile vieţii lor în iubirea Sa, chiar consacrându-se în mod integral Lui.
Nu este deci Biserică fără Rusalii. Şi aş vrea să adaug: nu sunt Rusalii fără Fecioara Maria. Aşa a fost la început, în Cenaclu, unde ucenicii „erau perseverenţi şi într-un cuget stăruiau în rugăciune, împreună cu femeile şi cu Maria, mama lui Isus, şi cu fraţii Lui” – aşa cum ne este relatat în cartea Faptele Apostolilor (1,14). Şi aşa este întotdeauna, în fiecare loc şi în orice timp. Am fost martor chiar cu puţine zile în urmă, la Fatima. Ce a trăit, într-adevăr, acea mulţime imensă, pe esplanada Sanctuarului, unde toţi erau o singură inimă şi un singur suflet, dacă nu nişte Rusalii reînnoite? În mijlocul nostru era Maria, mama lui Isus. Aceasta este experienţa tipică a marilor Sanctuare mariane – Lourdes, Guadalupe, Pompei, Loreto – sau chiar a celor mai mici: oriunde creştinii se adună în rugăciune cu Maria, Domnul le dăruieşte Spiritul său.
Dragi prieteni, în această sărbătoare a Rusaliilor, şi noi vrem să fim în mod spiritual uniţi cu Mama lui Hristos şi Bisericii, invocând cu credinţă o reînnoită efuziune a dumnezeiescului Mângâietor. O invocăm pentru toată Biserica, în mod particular, în acest An Preoţesc, pentru toţi slujitorii Evangheliei, pentru ca mesajul mântuirii să fie anunţat tuturor popoarelor. (SCA)
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
