PF Lucian despre „blândul Arhiepiscop George Guţiu”
14.05.2011, Cluj (Catholica) - La Liturghia din cadrul funeraliilor organizate joi, 12 mai, la Cluj-Napoca, pentru IPS George Guţiu, Arhiepiscop emerit „ad personam” de Cluj-Gherla, PF Lucian Mureşan şi-a început predica aşezând ziua în contextul recent: „În urmă cu aproape o lună (12 aprilie) am celebrat trecerea în veşnicie a Preasfinţitului Ioan Şişeştean, Episcopul Maramureşului; pe 9 mai l-am comemorat pe Episcopul mărturisitor Alexandru Rusu, la 48 de ani de la stingerea sa în penitenciarul din Gherla; pe 10 mai l-am comemorat pe Episcopul mărturisitor Vasile Aftenie, la 61 de ani de la trecerea în Împărăţia luminii, din închisoarea Văcăreşti; pe 22 mai se împlinesc 9 ani de când a plecat dintre noi marele Arhiepiscop Cardinal Alexandru Todea; toate acestea, în contextul proclamării ca Fericit a bunului Papă Ioan Paul al II-lea, duminică, 1 mai.”
„Iar astăzi celebrăm îmbrăţişarea cu Isus cel răstignit şi înviat a blândului Arhiepiscop George Guţiu”. Arhiepiscopul Major a amintit apoi cuvintele Papei Ioan Paul al II-lea de la vizita făcută în România acum 12 ani: „Ce elogiu mai deplin am putea aduce ‘părintelui Guţiu’, aşa cum îi plăcea adesea să se prezinte, decât elogiul pe care i l-a adus, în numele întregii Biserici Catolice şi în faţa întregului nostru popor, Fericitului Papă Ioan Paul al II-lea, sâmbătă, 8 mai 1999, la Dumnezeiasca Liturghie din Catedrala Sfântul Iosif din Bucureşti? Fericitul Papă, vorbind despre ceea ce Isus spunea ascultătorilor Lui că ‘adevărul vă va face liberi’ (In 8,32), spunea: ‘Tu cunoşti bine acest adevăr, iubite frate Alexandru Todea, Cardinal al Sfintei Romane Biserici şi tu, Arhiepiscop George Guţiu, pentru că înaintea voastră, ca şi înaintea lui Petru, s-a deschis de la sine poarta grea a robiei şi aţi fost redaţi Bisericilor voastre, împreună cu numeroşi alţi fraţi şi surori, din care pe unii avem bucuria şi privilegiul de a-i saluta şi de a le da sărutul spiritual aici la această Dumnezeiască Liturghie bizantină’.”
L-a descris apoi pe cel care o vreme a administrat Mitropolia Blajului cu aceste cuvinte: „Iată un păzitor al credinţei; iată un ucenic fidel al Domnului Cristos; iată un supus fiu al Sfântului Părinte Papa; iată un prieten devotat al pururi pomenitului cardinal Alexandru Todea, iată un mărinimos frate al episcopatului nostru catolic, iată un mare iubitor al Blajului, pe care-l avea la inimă, loc sfânt unde s-a format şi unde a fundamentat un atât de profund ataşament faţă de Biserica lui, încât, pentru că nu a trădat, a trebuit să îşi petreacă cei mai frumoşi ani ai vieţii, de la 27 la 40 de ani, prin felurite şi grele puşcării, unde s-au stins întru mărturisirea adevărului o mulţime de preoţi, episcopi, călugări, călugăriţe, oameni de cultură şi politicieni demni. Obişnuia mereu să spună că ‘cei mai frumoşi ani ai vieţii i-a petrecut în închisoare, cu Domnul’.”
Şi a încheiat adresându-se direct celui trecut la Domnul: „Acolo, în Ierusalimul ceresc te duci să celebrezi Liturghia cea fără de sfârşit, întru adoraţia Preasfintei Treimi, întru bucuria petrecerii cu Maica Preacurată pe care ai supracinstit-o, întru bucuria întâlnirii cu toţi mărturisitorii adevăratei credinţe. ‘Cred într-Una, Sfântă, Catolică şi Apostolică Biserică’, ţi-a fost deviza întregii vieţi. Această Biserică îţi aduce astăzi pios omagiu, recunoştinţă şi mulţumire pentru că ai mărturisit-o şi ne-ai lăsat testament ca şi noi să o mărturisim cu credinţă şi curaj. Mijloceşte de sus haruri pentru noi toţi, care mai zăbovim pe acest pământ. Să te odihneşti în pacea şi bucuria Domnului Înviat şi înălţat în gloria cerească. Amin!”
