Lansare de cărţi la Roman
19.05.2011, Roman (Catholica) - Marţi, 17 mai 2011, începând cu ora 16.30, în sala de conferinţe a Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman, a avut loc o multiplă lansare de carte, eveniment organizat sub egida Facultăţii de Teologie Pastorală, în colaborare cu Facultatea de Filozofie „I. Duns Scotus” şi Liceul Romano-Catolic Franciscan, aflăm de pe Ercis.ro. După cuvântul de deschidere adresat de moderatorul acestei întâlniri, pr. lect. univ. dr. Bernadin Duma, şi salutul inaugural al pr. prof. univ. dr. Iosif Bisoc, rectorul institutului, a început prezentarea propriu-zisă a cărţilor.
Prima carte, prezentată de pr. dr. Mihăiţă Popovici, a fost „Izvoarele biblice ale doctrinei monastice în ‘Convorbirile duhovniceşti’ ale lui Ioan Cassian”, a pr. lect. univ. dr. Damian Ghe. Pătraşcu, apărută la Editura „Galaxia Gutenberg”, 2010. Prin această carte Sf. Ioan Cassian este „restituit” încă o dată culturii contemporane româneşti. Totodată este evidenţiată într-un mod special importanţa Sfintei Scripturi. Prin intermediul interferenţelor culturale pe care le deţine, această lucrare îşi asumă o dimensiune ecumenică, constituindu-se într-o adevărată chemare la a redescoperi acele autentice „punţi” care leagă Răsăritul de Apusul creştin, între care contribuţiile cassiene ne încredinţează că teologia care a fost cultivată de fiii plaiurilor dobrogene a oglindit în mod statornic această ecumenicitate şi unitate de credinţă a Bisericii primelor veacuri.
În continuare, prof. Petru Flenchea a prezentat două cărţi semnate de pr. lect. univ. dr. Sebastian Diacu: „Creştinismul în armata romană în secolele I-IV” şi „Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI)”, ambele apărute la Editura „Serafica”, colecţia „Biblioteca de Istorie”, în anul 2010. Prima carte înfăţişează armata romană ca instituţie fundamentală a Imperiului, importantă în apărarea hotarelor şi a civilizaţiei antice, a răspândirii şi a promovării romanităţii, examinând istoria creştinismului timpuriu în raportul său imediat cu instituţiile şi mentalităţile timpului (religiile antice, statul roman, serviciul militar, barbari etc.) şi trăirea mesajului evanghelic în situaţii concrete, evitând compromisul de conştiinţă. A doua carte examinează prezenţa paleocreştină pe teritoriul Dobrogei plecând de la o serie de izvoare narative, arheologice şi epigrafice descoperite în diferite împrejurări, prezentând istoria creştinismului timpuriu dintre Dunăre şi Mare, folosind locuri şi exemple concrete, vizitate personal şi analizate ştiinţific, bazate pe dovezi arheologice locale, egale celorlalte aparţinând Bisericii creştine din orice parte a Imperiului Roman.
„I grandi dibattiti trinitario-cristologici dal Concilio di Nicea a Calcedonia (325-451)”, a pr. lect. univ. dr. Sebastian Diacu, apărută la Editura „Serafica”, colecţia „Biblioteca de Istorie”, 3, în anul 2010, a fost prezentată de pr. Damian Ghe. Pătraşcu. Cartea abordează o tematică istorico-patristică-dogmatică cu privire la marile dezbateri trinitar cristologice, circumscrisă în perioada aşa-numită Epoca de Aur a patristicii, mai exact anii 325-451. Un atu al acestei lucrări este partea care conţine documente din această perioadă, în linie cu tendinţa actuală a istoriografiei şi în general a întregii teologii, cea de reîntoarcere la izvoarele originare ale Bisericii, pentru a înţelege şi mai bine humus-ul acestei perioade, decisivă pentru înţelegerea credinţei creştine ieri, astăzi şi totdeauna.
„Misiunile Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650, (Roma, 1962)”, de pr. dr. Bonaventura Morariu, apărută la Editura „Serafica”, colecţia „Biblioteca de Istorie”, 2, în anul 2010, în traducerea pr. Sebastian Diacu, a fost prezentată din nou de prof. Petru Flenchea. Cartea examinează istoria Moldovei şi a Valahiei din prima jumătate a secolului al XVII-lea şi eforturile depuse de misionarii franciscani conventuali, pe aceste meleaguri, pentru păstrarea catolicităţii, prezentând istoria acestor misiuni destul de încercate şi a efortului misionarilor franciscani, adesea de neimaginat în zilele noastre, pentru a menţine legătura dintre catolicismul local şi cel apusean. În final, după concluzia exprimată de pr. Iosif Bisoc, autorii cărţilor au intrat în dialog cu auditoriul prezent, răspunzând la întrebările adresate şi expunând motivaţiile personale care au stat la baza studiului întreprins în paginile publicaţiilor lansate.

