Italia poate să fie mândră de rolul Bisericii în istoria ei

28.05.2011, Roma (Catholica) - Evanghelia este un izvor de civilizaţie în orice perioadă istorică şi „nu este de mirare” că Italia „poate să fie mândră de prezenţa şi acţiunea Bisericii” în istoria ei, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea vineri, când s-a întâlnit cu Episcopii italieni în Bazilica Santa Maria Maggiore pentru a se ruga împreună cu ei Rozariul. Motivaţia a fost celebrarea a 150 de ani de la unificarea Italiei.

Sfântul Părinte şi colegii săi întru episcopat s-au rugat misterele de lumină, Pontiful ţinând apoi un discurs în care a meditat asupra Mariei şi a rolului Episcopilor în Italia. Vorbind despre credinţa Fecioarei şi despre abandonarea ei în voia lui Dumnezeu, Papa a spus că Fiul născut de ea este „seva care dă viaţă unei istorii care altfel ar fi fost iremediabil deteriorată”. „Rugăciunea ne ajută să îl recunoaştem în centrul vieţilor noastre, să rămânem în prezenţa Sa, să ne conformăm voia noastră voinţei Lui, să ‘facem ceea ce ne spune’.” A vorbit apoi despre modul în care Maria este model pentru Biserică: „Ea este cea care ne prezintă oglinda în care suntem invitaţi să ne recunoaştem identitatea. Viaţa ei este o chemare să ne întoarcem de la ce suntem pentru a asculta şi accepta Cuvântul, pentru a putea în credinţă să proclamăm măreţia Domnului, în faţa căruia singura bogăţie a noastră este cea exprimată în ascultarea filială: ‘Fie mie după cuvântul Tău’.”

Papa Benedict a vorbit şi despre dispoziţiile inimii Mariei: „ascultarea, acceptarea, umilinţa, fidelitatea, lauda şi aşteptarea”, afirmând că acestea „corespund atitudinilor interioare şi gesturilor care modelează viaţa creştină. Biserica este hrănită de ele, conştientă că exprimă ceea ce Dumnezeu aşteaptă de la ea”. Apoi a spus că „viaţa personală (a Mariei) este sinteza istoriei unei întregi naţiuni, care pune Biserica în continuitate cu străvechiul Israel. Din această perspectivă istoriile individuale primesc sens.” Deschisă acţiunii lui Dumnezeu, Maria dă naştere „prezenţei lui Dumnezeu care devine locuitor al istoriei şi o deschide spre un nou şi definitiv început, adică spre posibilitatea ca fiecare om să se renască din înălţimi, să trăiască voia lui Dumnezeu şi astfel să se împlinească total”. „În orice perioadă istorică întâlnirea cu mereu noul Cuvânt al Evangheliei a fost izvor de civilizaţie. A construit punţi între popoare şi a îmbogăţit ţesătura oraşelor noastre, exprimându-se în cultură, arte şi, nu în ultimul rând, în mii de forme de caritate. Nu este deci de mirare că Italia, celebrând 150 de ani de unitate politică, poate să fie mândră de prezenţa şi de acţiunea Bisericii.”