Un colocviu despre Fecioara Maria la Academia Română
02.06.2011, Bucureşti (Catholica) - Prin frumuseţea a două cântări dedicate Sfintei Fecioare Maria, interpretate cu măiestrie de Ansamblul Musica Sacra al Catedralei „Sf. Iosif” din Bucureşti, cei prezenţi în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române în dimineaţa zilei de 31 mai 2011 au fost introduşi în universul spiritual, cultural şi artistic al bogăţiei cinstirii Fecioarei Maria în spaţiul românesc. Colocviul Fecioara Maria în cultura Răsăritului şi a Apusului, care a avut-o drept iniţiator şi promotor pe dr. Lucia Toader, cercetător în cadrul Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, a avut drept invitaţi deopotrivă oameni ai culturii şi oameni ai spiritualităţii creştine.
Auditoriul discursurilor acestor oameni de seamă au putut să o cunoască şi să o recunoască pe Maica Domnului în diferite medii ale culturii şi ale spiritualităţii. Începutul a fost cel al literaturii, îndeosebi al poeziei, în care a intrat domnul academician Eugen Simion, Preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, şi din care a extras-o pe Maria lui Mihai Eminescu, îndeosebi din poeziile marelui poet român Rugăciune şi Răsai asupra mea. După aceea despre liturgia creştină catolică a vorbit IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti, membru de onoare al Academiei Române. Înaltpreasfinţitul a prezentat dovezi de netăgăduit ale cinstirii Fecioarei Maria în liturgia catolică, pornind de la calendarul liturgic atât cel propriu Bisericii locale cât şi cel universal cu sărbătorile dedicate Maicii Domnului, trecând prin Magisteriul Bisericii Catolice cu scrierile teologice ale Papei Paul al VI-lea şi Fericitul Papă Ioan Paul al II-lea, şi ajungând la pietatea populară atât locurile de pelerinaj mariane din România cât şi devoţiunile şi rugăciunile închinate Sfintei Fecioare. Maria, „ca răspuns la toată cinstirea şi evlavia noastră, înainte de împlinirea rugăciunilor noastre, ea ne transmite precum la nunta din Cana arătându-l pe Isus: Faceţi ce vă va spune”.
Pr. prof. Gianni Colzani, în prezentarea cu titlul „Tota pulchra es Maria: calea frumuseţii ca fundament al contemplaţiei mariane”, a vorbit despre spiritualitatea mariană în Bisericile occidentale. Despre Maria, cea plină de har – kecharitomene – a oferit semnificaţii teologice dr. Tereza-Brânduşa Palade, profesor universitar. Pătrunderea în universul folcloristic al poporului român a fost oferită de academician Sabina Ispas care a ilustrat imaginea Maicii Domnului în folclorul românesc. O introducere în spiritualitatea răsăriteană a spiritualităţii mariane a fost făcută de cercetătorul dr. Andrei Găitănaru, care a prezentat-o pe Maria, Khora – receptacul, „cuprindere a Celui de necuprins”. Încheierea colocviului i-a aparţinut cercetătoarei dr. Lucia Toader care, preluând ştafeta de la dr. Brânduşa-Palade, a făcut o prezentare a Acatistului Bunei-Vestiri, vorbind despre acest imn bizantin ca despre „o scriere teologică şi literară”, „o poezie, o frumuseţe de text care acoperă de fapt o întreagă teologie”. La sfârşit, IPS Ioan Robu, cel care a şi condus întreaga întâlnire, a mulţumit Luciei Toader pentru ideea organizării acestui Colocviu, co-organizatorilor şi invitaţilor care au susţinut prelegeri şi, nu în ultimul rând, auditoriului prezent în Amfiteatrul Bibliotecii Academiei care s-a îmbogăţit cu aspecte din cultura Răsăritului şi a Apusului cu privire la Fecioara Maria, oferind şi trăind un timp binecuvântat în vederea cunoaşterii şi preţuirii Maicii lui Dumnezeu şi „Măicuţei noastre dragi”. (Din materialul pr. Vincenţiu Balint apărut pe ARCB.ro)
