Croaţia este valoroasă în promovarea valorilor umane şi creştine

04.06.2011, Zagreb (Catholica) - Croaţia, în care 88% dintre cei aproximativ 4,5 milioane de locuitori sunt catolici, este valoroasă pentru a ajuta la conservarea şi reînsufleţirea valorilor umane şi creştine, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea în dimineaţa zilei de sâmbătă, 4 iunie 2011, când a ajuns pe aeroportul internaţional Pleso din Zagreb, la începutul vizitei sale pastorale de două zile în Croaţia. Pontiful a fost primit de numeroase personalităţi, între care preşedintele Republicii Croaţia, prof. Ivo Josipovic; Arhiepiscopul de Zagreb, Cardinalul Josip Bozanic; preşedintele Conferinţei Episcopale Croate, Mons. Marin Srakic, Arhiepiscop de Dakovo-Osijek; Nunţiul apostolic Mons. Mario Roberto Cassari, Episcopii croaţi şi unele autorităţi civile.

În decursul ceremoniei de bun venit, Episcopul Romei a rostit un discurs în care a mărturisit o „profundă bucurie” pentru faptul de a fi în Croaţia „ca pelegrin, în numele lui Isus Cristos”, şi a declarat că doreşte să strângă „într-o mare îmbrăţişare” pe toţi locuitorii ţării, salutând întreaga comunitate catolică şi în particular „familiile acestei ţări, îmbogăţită de vestirea Evangheliei, speranţă de viaţă şi de mântuire pentru orice om”. Papa a amintit apoi „lunga istorie de fidelitate” care leagă Croaţia de Sfântul Scaun: „peste treisprezece secole de legături puternice şi speciale, trăite şi consolidate”, „mărturie elocventă” a iubirii poporului croat „pentru Evanghelie şi pentru Biserică”. Încă de la origini, a observat el, Croaţia „aparţine Europei şi oferă acesteia, în mod specific, contribuţia valorilor spirituale şi morale care au plăsmuit timp de secole viaţa cotidiană şi identitatea personală şi naţională a fiilor săi”.

Într-un moment în care cultura contemporană este „caracterizată de diferenţierea socială, de stabilitatea scăzută, şi marcată de un individualism care favorizează o viziune a vieţii fără obligaţii şi căutarea continuă de ‘spaţii private'”, Pontiful a cerut „o mărturie convinsă şi un dinamism îndrăzneţ pentru promovarea valorilor morale fundamentale care se află la rădăcina vieţii sociale şi a identităţii” Europei. Istoria trecută şi recentă a Croaţiei, „poate constitui un motiv de reflecţie pentru toate celelalte popoare ale continentului… pentru a conserva şi a reînsufleţi patrimoniul comun inestimabil de valori umane şi creştine”. În salutul său adresat Papei, preşedintele croat Josipovic a subliniat „bucuria milioanelor de credincioşi catolici croaţi” pentru vizita Papei. Preşedintele statului a amintit şi importantul rol jucat de Biserica din Croaţia în anii duri „pentru apărarea ţării noastre”.

„Croaţia, o ţară cu o îndelungată tradiţie creştină, cu catolicismul ca element esenţial al identităţii naţionale şi culturale a majorităţii cetăţenilor ei, promovează libertatea religioasă, dreptul comunităţilor religioase de a se organiza liber”, „respectarea caracteristicilor fiecăreia dintre diferitele confesiuni religioase” şi respectarea identităţii lor, favorizând toleranţa şi dialogul între diversele comunităţi religioase, a afirmat preşedintele. „Acestea sunt valorile ce aparţin celor mai importante cuceriri ale democraţiei de astăzi şi reprezintă şi moştenirea Conciliului Vatican II”, la care „au luat parte Cardinalul Franjo Seper şi teologul Tomislav Sagi Bunic, primii promotori ai optimismului şi ai toleranţei conciliare în Croaţia”. După ceremonia de bun venit, Papa i-a făcut o vizită de curtoazie preşedintelui republicii, la palatul prezidenţial din Zagreb. A mers apoi la Nunţiatura apostolică din capitala croată, unde a primit în audienţă pe preşedintele guvernului, doamna Jadranka Kosor, şi a semnat în Cartea de Aur a preşedinţiei guvernului.