Liturghie greco-catolică în biserica din Şimand după 60 de ani
16.07.2008, Lugoj (Catholica) - Duminică, 13 iulie 2008, la ora 8:50 dimineaţa, biserica greco-catolică din Şimand a început să se umple de numeroşii credincioşi veniţi să asiste la prima Sfânta Liturghie greco-catolică săvârşită în acest lăcaş de cult după 60 de ani, aflăm de pe BRU.ro. Biserica greco-catolică din Şimand a fost confiscată de statul comunist ateu în 1948 şi dată în folosinţă Bisericii Ortodoxe Române. După 1990, comunitatea greco-catolică din Şimand s-a reactivat, însă greco-catolicii nu au fost lăsaţi să slujească în biserica pe care au avut-o.
Deoarece dialogul cu fraţii ortodocşi nu a dus la nici un rezultat, deşi comunitatea ortodoxă are o biserică mare în localitate, se subliniază în relatare, în anul 2006 comunitatea greco-catolică a hotărât să se adreseze justiţiei pentru a-şi câştiga dreptul să intre în biserică. Procesul a fost câştigat de partea greco-catolică printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă, şi pe data de 10 aprilie 2008 a avut loc o întâlnire între reprezentanţii ortodocşi şi greco-catolici în vederea preluării lăcaşului de cult de către partea greco-catolică. Partea ortodoxă a refuzat predarea lăcaşului de cult, lucru care a obligat partea greco-catolică la deschiderea unui proces pentru evacuare. Totuşi, în cele din urmă, pe data de 10 iulie, într-o atmosferă frăţească, partea ortodoxă a predat un rând de chei de la biserică părţii greco-catolice, convenindu-se, de comun acord, un program liturgic alternativ avantajos de ambele părţi.
Sfânta Liturghie a început duminică, 13 iulie, la ora 9, şi a fost celebrată de pr. Roman Dubeştean, paroh greco-catolic în Şimand, pr. Dănuţ Ciuban, paroh în Sintea Mare şi Chişineu Criş, şi pr. Marius Crişan, paroh în Chereluş. Prezenţa la Liturghie a fost numeroasă, la cei circa 250 de credincioşi greco-catolici din Şimand alăturându-se circa 100 de credincioşi veniţi din Sintea Mare, şi mai mulţi din Chişineu-Criş şi Chereluş. La sfârşitul Sfintei Liturghii a predicat pr. Dubeştean care, sintetizând Cuvântul Evangheliei, a avut pentru credincioşi următorul mesaj: „Vă iubesc pe toţi, indiferent de confesiune…” şi „Îmi doresc din suflet să am o bună colaborare cu toate cultele, dorindu-mi să păstoresc această turmă după învăţătura Mântuitorului”.
Momentul de sărbătoare pentru comunitatea greco-catolică din Şimand a fost onorat şi prin prezenţa reprezentanţilor celorlalte culte din Şimand, a numeroase oficialităţi şi oaspeţi de seamă. O bucurie deosebită a fost cauzată de prezenţa celor doi preoţi ortodocşi care slujesc în aceeaşi biserică şi care au asistat la Liturghia greco-catolică. Au mai fost prezenţi credincioşi adventişti în frunte cu pastorul lor, Narcis Ardelean, secretarul conferinţei Banat a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea, precum şi credincioşi penticostali şi baptişti. Au participat şi oficialităţile din Şimand, în frunte cu domnul primar Dan Simon şi viceprimar Florin Dema, la care s-a alăturat şi domnul Mihai Ban, primar în Sintea Mare.
La sfârşit a luat cuvântul primarul comunei Şimand, care a lăudat abnegaţia cu care pr. Dubeştean a luptat pentru a câştiga biserica greco-catolică, dar şi înţelepciunea pe care au avut-o preoţii ortodocşi atunci când au înţeles că a venit vremea să le permită greco-catolicilor să slujească în biserica ce a aparţinut cultului greco-catolic până în 1948. Ceea ce s-a întâmplat în Şimand, a subliniat primarul Dan Simon, poate servi ca model de rezolvare pentru toate comunităţile în care există tensiuni între ortodocşi şi greco-catolici. Acesta i-a urat apoi parohului greco-catolic succes în misiunea sa, asigurându-l de tot sprijinul său şi al Primăriei comunei Şimand.
Legături
Imagini
Ii multumim Domnului pentru refacerea BGC.
Le uram fratilor nostrii de rit bizantin sa se inmulteasca la chiar mai mult decat inainte de 1948 ca mai ales acuma in epoca informatiei se poate.
Felicitari parintelui Romica (Paduraru, cum i se spunea in seminar) pentru curajul deosebit de care a dat dovada, luptand fara nici o retinere pentru adevar si desigur pentru Biserica noastra Greco-Catolica! Multa bucurie parintelui alaturi de turma pe care o pastoreste!
Multi profeti al secolului XX – lea, epoca consideratà cea mai prestigioasà , epoca dezvoltà rii si promovà rii omului nou, ì n dimensiunea national romà neascà , anul 1948, este anul de interdictie si ì ncarcerare, a celor care aveau credinta lor ancoratà ì n universalitate, considerau si profetiau cà Biserica Greco- Catolica a terminat definitiv misiunea sa uman-apostolicà . Cà aceastà convingere greco-catolicà interconectatà , ì ntr-o Bisericà Romanà , insà , pà strà ndu-si demnitatea oriental traditionalà , a tradat, si destinul sà u ì n mod legal este sanctionat, de a merge pe lista infractorilor de neam, si soarta lor demnà de pedeapsà . Insà ì n mod paradoxal, aceastà Bisericà traumatizatà ì n ì chisoare si pe linea clandestinità ii infernale se ridicà dupà vorba Cardinalului Iuliu Hosu, pentru noi a sosit Vinerea cea Mare, ì nsà , prin fidelitatea noastrà , aceastà Bisericà mà reatà , va deveni fruntea credibilità tii romà nesti. Aceastà micà turmà condusà de Maestrul Ei divin, Care i-a sugerat: „ Ca toti sà fiti una” , a asistat ì n tumultosul si ì ntortochiatul decret oficial de a nu mai fi prezentà si recunoscutà oficial, renaste si ì n mod anevoios se autorganizeazà pe teritoriul transilvanian, locul ei de glorie si amplà contributie, spiritual, cultural, teologic si intelectual. La acest moment de renastere sunt chemati toti cei de bunà credintà , cum am và zut cà s-a reusit sà participe la acest eveniment de inagurare si lideri si credinciosi de mai multe confesionalità ti, la reintrarea dupà 60 de ani, a celebra din nou ì n cultul traditional greco-catolic. Preafericitul Daniel are si Sfintia Sa dreptul si datoria de a participa ì n a recunoaste si a stopa tendinta de anihilare si intimidare a unora care, ì ncà , nu s-au trezit din somnul amortit al dictaturii. Si asa cum Sfintia Sa ì n dezbaterea diferitelor probleme ecleziastice-pastorale, si probleme de deontologie preoteascà , printre care si cazul Corneanul si a lui Sofrone a mentionat cà Biserica Ortodoxà romà neascà , a primit sustinere substantialà , prin posibilitatea de a celebra ì n multele bisericii catolice ì n Occident ì n care clerici ortodocsi aduc jertfà lui Dumnezeu prin celebrarea sfintelor sacramente pentru fratii romà ni, ì ntrucà t, ei nu ar fi avut posibilitatea financiarà fà rà acest mare ajutor sà aibà bisericii si case parohiale unii… Asadar ì l rugà m pe Preafericitul Patrihar Daniel sà priveascà spre fratii din strana greco-catolicà , care nu cer sà li se dea biserici ortodxe, ci numai ceea ce Biserica Greco-Catolicà prin drept canonic si drept civil ì n patrimoniul sà u ì i apartinea. Intrucà t este frumos a dialoga si solutiona pe linea moralei crestine si astfel cu sigurantà va avea sfà rsit procesele intentate pentru revendicare bunurilor confiscate, ì n fata Tribunalului Laic. Fie ca rugà ciunea noastrà sà fie auzità si ì mplinità .
Pr. Vasile Orghici