Papa a vorbit despre regalitatea iubirii lui Isus
26.03.2012, Guanajuato (Catholica) - Celebrând Sfânta Liturghie pentru 600.000 de persoane pe Muntele Cubilete din Guanajuato, în ziua de 25 martie 2012, Papa Benedict al XVI-lea a îndemnat la descoperirea adevăratei regalităţi a lui Cristos, care conduce lumea cu iubire. Coroanele Lui, „una de suveran cealaltă de spini, indică faptul că regalitatea Sa nu este aşa cum mulţi au înţeles-o şi o înţeleg”, le-a spus Pontiful credincioşilor reuniţi în Parcul Bicentenarului, lângă statuia monumentală a lui Cristos Rege. „Împărăţia Sa nu se bazează pe puterea armatelor Sale de a-i supune pe ceilalţi cu forţa sau cu violenţa. Se bazează pe o putere mai mare, care cucereşte inimile: iubirea lui Dumnezeu pe care El a adus-o lumii cu jertfa Lui, şi adevărul, despre care a dat mărturie”.
Puterea lui Dumnezeu, „este puterea binelui, puterea dragostei”. „Aceasta este domnia Lui pe care nimeni nu i-o va putea lua şi pe care nimeni nu trebuie să o uite”, a subliniat Papa, cerând ca Cristos „să împărăţească în inimile noastre, făcându-le curate, docile, pline de speranţă şi curajoase în smerenia lor”. Acum când credincioşii se pregătesc pentru Săptămâna Sfântă, Papa Benedict al XVI-lea i-a îndemnat să ţină cont de cuvintele Psalmului 50: „Inimă curată zideşte în mine”. „Această exclamaţie arată profunzimea cu care trebuie să ne pregătim pentru a celebra, săptămâna viitoare, marele mister al patimilor, morţii şi învierii Domnului”, a spus el. „Ne ajută şi să privim în profunzimea inimii omeneşti, în mod special în momentele care unesc durerea şi speranţa, precum cele pe care le traversează actualmente poporul mexican precum şi alte popoare din America Latină”.
O inimă curată, a reflectat Papa, „este aceea care se recunoaşte neputincioasă de la sine şi se pune în mâinile lui Dumnezeu pentru a continua să spere în promisiunile Lui”. În istoria biblică a Israelului, în timpurile de criză, poporul lui Dumnezeu a învăţat să nu se încreadă în propriile-i forţe, ci în Domnul. „Istoria lui Israel povesteşte şi mari semne şi bătălii, dar în momentul în care trebuie să înfrunte… destinul său decisiv, adică mântuirea, mai mult decât în propriile puteri, îşi pune speranţa lui în Dumnezeu care poate să zidească o inimă nouă, nu insensibilă şi arogantă. Acesta fapt poate să ne amintească astăzi fiecăruia dintre noi şi popoarelor noastre că, atunci când este vorba de viaţa personală şi comunitară, în dimensiunea sa cea mai profundă, nu vor fi de ajuns strategiile omeneşti pentru a ne salva. Trebuie să apelăm şi la unicul care poate să dea viaţă pe deplin, pentru că El însuşi este esenţa vieţii şi autorul ei, şi ne-a făcut părtaşi la ea prin intermediul Fiului Său Isus Cristos”.
Papa Benedict al XVI-lea a evocat amintirea predecesorului său Fericitul Ioan Paul al II-lea – care a vizitat Mexicul de cinci ori, dar nu a ajuns niciodată la Guanajuato, „deşi a dorit cu ardoare” acest lucru. „Cu siguranţă astăzi se va bucura în cer pentru că Domnul mi-a dat harul să pot să stau acum cu voi, aşa cum a binecuvântat milioanele de mexicani care au putut să venereze, recent, relicvele sale în toate colţurile ţării”. Papa a mai amintit documentul de la Aparecida, din 2007, al Episcopilor latino-americani, prin care a fost declarată o „Misiune Continentală” de reînnoire şi evangelizare. Această îndatorire cere o atenţie profundă faţă de cuvântul lui Dumnezeu – permiţându-i să ne interpeleze în fiecare zi, „meditându-l în propria inimă, după exemplul Mariei”.
În acest fel, comunităţile se pot împotrivi „ispita unei credinţe superficiale şi de obişnuinţă, uneori fragmentară şi incoerentă. Şi aici trebui să se depăşească oboseala credinţei şi să se recupereze ‘bucuria de a fi creştini, de a fi susţinuţi de fericirea interioară de a-l cunoaşte pe Cristos şi de a aparţine Bisericii Sale'”. „Să cerem Fecioarei Maria să ne ajute să ne purificăm inimile noastre, în mod special apropiindu-ne de celebrarea sărbătorilor Pascale, pentru ca să ajungem să participăm mai bine la Misterul de mântuire al Fiului ei, aşa cum Ea l-a făcut cunoscut pe aceste pământuri. Să îi cerem şi să continue să însoţească şi să protejeze pe iubiţii săi fii mexicani şi latino-americani, pentru ca Cristos să împărăţească în vieţile lor şi să îi ajute să promoveze cu curaj pacea, înţelegerea, dreptatea şi solidaritatea”.

Profunzimea discursului papal este extraordinar si trezeste speranta schimbarii in bine a omenirii debusolate de astazi… Poate ca tocmai aceasta scanteie va savarsi minunea intoarcerii pe calea mantuirii…
Sa dea Dumnezeu ca asa sa fie!!! La Dumnezeu TOTUL este posibil…
E V V I V A…!