„Să recitim Conciliul”: Declaraţia Dignitatis Humanae
06.05.2012, Roma (Catholica) - Declaraţia Dignitatis Humanae, privind libertatea religioasă, a Conciliului Vatican II, a fost în centrul celei de-a cincea reuniuni de studiu din seria „Să recitim Conciliul”, care s-a desfăşurat joi, 3 mai 2012, la Universitatea Pontificală Lateran din Roma. Despre importanţa acestui document pentru viaţa Bisericii şi a societăţii, cu referinţă specială la libertatea religioasă, a vorbit pentru Radio Vatican unul dintre relatorii reuniunii, Arhiepiscopul de Dijon, Franţa, Mons. Roland Minnerath.
„Documentul reprezintă un pas care încă nu s-a împlinit pe deplin, pentru că este un mesaj către lumea întreagă: fiecare persoană umană ar trebui să fie lăsată liberă să îşi exercite propriul act de credinţă, şi anume căutarea adevăratului Dumnezeu, şi să nu fie constrânsă să urmeze alte criterii şi alte moduri de viaţă. Credinţa trece dincolo de orice frontieră: acesta este mesajul Bisericii. Cu alte cuvinte, face să se înţeleagă faptul că oamenii pot fi uniţi, în diversitatea fiecăruia, într-un act de credinţă care merge dincolo de apartenenţa etnică şi celelalte aspecte care i se opun. Libertatea religioasă, aşadar, în felul înţeles de Biserică, nu are nimic în comun cu relativismul, cu o viziune despre religii ca fenomen efemer. Religiile au întotdeauna o relevanţă extraordinară în viaţa unei societăţi”.
Arhiepiscopul Minnerath a vorbit şi despre contribuţia specifică a declaraţiei Dignitatis Humanae faţă de diferitele declaraţii ale drepturilor omului şi constituţiile statelor moderne: „Diferenţa constă în concepţia pe care o avem despre religie. Pentru Declaraţii, libertatea religioasă este un fapt individual. Pentru noi, în schimb, libertatea religioasă – după cum ne învaţă Conciliul – constă în a căuta adevărul, care este Dumnezeu, a ne deschide inima şi orizontul minţii faţă de Dumnezeu care se revelează. Aceasta este cu totul altceva: primul mod de a vedea îl închide pe om în sine, în timp ce al doilea îl deschide faţă de Dumnezeu care se face cunoscut. Libertatea ne-a fostă dăruită pentru ca să putem ajunge la adevăr, şi tocmai aceasta este demnitatea persoanei umane”.
Philippe Chenaux, profesor de istorie şi director al Centrului de Studii despre Conciliul Vatican II, la Universitatea Pontificală Lateran, a explicat la rândul său ce răsfrângeri a avut declaraţia conciliară asupra Magisteriului succesiv: „Să ne gândim în primul rând la pontificatul Papei Ioan Paul al II-lea, care a făcut din respectarea libertăţii religioase şi din drepturile fundamentale ale persoanei umane unul dintre punctele de forţă ale învăţăturii sale. Cred că fără această declaraţie şi fără învăţătura Conciliului Vatican II despre libertatea religioasă ar fi de neînchipuit un Papă Ioan Paul al II-lea şi rolul pe care l-a avut în eliberarea popoarelor de comunism”.
