Întâlnirea Tinerilor din Satu Mare: Să dăruim iubire!
25.06.2012, Oradea (Catholica) - Sâmbătă, 23 iunie, parohia Sfântul Iosif din Baia Mare a răsunat de bucurie, cântec şi laudă adusă Dumnezeului, tineri din toată Dieceza de Satu Mare venind să petreacă împreună o zi în comuniune. Întâlnirea Diecezană a Tinerilor, organizată de parohia Sfântul Iosif şi călugării minoriţi din comunitatea Sfântul Anton din Baia Mare, a fost ocazie bună de a face noi prieteni, de a întări legăturile existente, a vorbi despre credinţă, creştinism, şi despre sarcina tinerilor creştini în societate. Motoul întâlnirii de anul acesta a fost „Bucuraţi-vă mereu în Domnul!”, care a pătruns în toate activităţile programului.
Prezentarea grupurilor participante a fost urmată de o cateheză, ţinută de tinerii parohiei Sfântul Iosif, despre bucuriile trecătoare şi cea adevărată: „Bucuria este un cuvânt simplu, dar are o mare importanţă în viaţa noastră. Pentru a descoperi ce înseamnă bucuria, mai întâi, ar trebui să răspundem la următoarele întrebări: Pentru ce obişnuim noi să ne bucurăm, sau de la ce, sau cine aşteptăm să ne ofere bucurie? Fiecare etapă a vieţii are bucuria ei. De mici, ne bucurăm de o ciocolată, ca şcolar, de o notă bună, ca adolescent, ne bucurăm de un blackberry, de absenţa unui profesor de la oră, sau de un week-end fără părinţi. Pentru a avea parte de bucurie, ce trebuie să facem? Bucuria nu se cumpără de la piaţă, este o cucerire. Se dobândeşte, după multă luptă. În această luptă suntem puşi în faţa deciziei. Astăzi fericirea este oferită spre cumpărare în cutia poştală, prin afişe, şi anunţuri pe străzi, în magazine, în toate reclamele, de pe toate canalele de televiziune. Ţi se vând mii de iluzii într-o lume care vorbeşte de o mie de ori mai mult despre fericire, decât despre orice altceva. Trebuie să ştim ce să alegem, pentru a avea parte de bucurie. Ce anume ne poate lua această bucurie? Foarte multe lume este nefericită, deoarece caută bucuria în bani, în lucrurile acestui pământ, în distracţiile păcătoase. Toate acestea, în limitele voite de Dumnezeu, pot contribui cu ceva, la bucuria şi fericirea omului, dar cine îşi pune fericirea numai în ele, găseşte doar deziluzie şi nefericire. Dar ca şi creştin de ce anume ne bucurăm? Ce anume ne aduce bucurie? (…) Tu care crezi în Dumnezeu, cum te prezinţi în faţa lumii? Eşti fericit că eşti creştin? Arăţi bucuria de a fi creştin şi altora? Hrana, băutura, somnul, palpitaţiile inimii, tot ceea ce susţine trupul în existenţă, au două trăsături fundamentale: sunt absolut necesare pentru viaţă, şi trupul are nevoie de ele în mod constant şi regulat. Dar de ce are nevoie sufletul în mod constant, şi necesar pentru a-şi păstra bucuria deplină? Are nevoie de rugăciune, de viaţă sacramentală, de Sfânta Liturghie şi de fapte de caritate.”
Ca parte a catehezei, tinerii au urmărit un filmuleţ despre puterea voinţei şi a iubirii de viaţă a unui băiat născut bolnav, dar ajutat de tatăl lui, pentru a trăi o viaţă împlinită. Apoi au primit întrebări despre condiţiile fericirii, pentru discuţiile în grupuri. Tinerii – împărţiţi după parohii – s-au aşezat pe iarba verde din curtea bisericii Sfântul Iosif, unde au dezbătut întrebările, dar s-au şi pregătit pentru a prezenta în plen concluzia lor, într-o formă interpretată. După prânz, au început jocurile pe aer liber, animate de voluntarii de la Fundaţia Somaschi, iar apoi tinerii au revenit în biserică pentru a se pregăti la Sfânta liturghie, oficiată de pr. Frantz Gheorghe Felix OFM, parohul comunităţii din Negreşti Oaş.
Predica a fost rostită de pr. Lăcătuş Ştefan OFM Conv, preot minorit al comunităţii Sfântul Anton. Dumnezeu se bucură când iubim, a spus predicatorul: „Astăzi toată ziua a fost vorba despre bucurie şi am văzut toate aspectele care premerg în această bucurie. Am văzut că omul se poate bucura pentru orice, am văzut că aceste bucurii pot fi trecătoare, că sunt bucurii care ţin mai mult, şi sunt bucurii care ne înalţă sufleteşte. Aceste bucurii noi le experimentăm în fiecare zi, în orice moment, oriunde suntem şi cu oricine suntem. Dar oare Dumnezeu se poate bucura? Da, Dumnezeu se bucură, Dumnezeu simte, are sentimente, pentru că dacă nu ar avea, nu ar privi cu atâta compasiune asupra noastră, nu ne-ar asculta rugăciunile, nu ne-ar dărui în fiecare zi ajutorul de care avem atâta nevoie, ajutorul fără de care noi suntem pierduţi în lumea aceasta. Este un aspect important că Dumnezeu se bucură pentru un păcătos, pentru omul care se converteşte. Dacă ar trebui să transpunem în limbajul nostru de fiecare zi, Dumnezeu se bucură de fiecare dată când cineva îşi dă seama şi bate la uşa confesionalului: îşi dă seama că este păcătos, îşi dă seama că a greşit împotriva lui Dumnezeu. Dumnezeu se bucură atunci, când respectăm poruncile Sale, se bucură când iubim.”
Trebuie să dăruim iubirea primită de la Dumnezeu, a subliniat pr. Lăcătuş: „Iată de ce şi noi suntem invitaţi, în fiecare zi, să iubim: să practicăm această iubire, care vine în primul rând, de la Dumnezeu. Trebuie să dăruim această iubire, pe care noi o experimentăm pentru că Dumnezeu ne iubeşte. (…) Dumnezeu este alături de noi, şi merită să îi slujim, să îl iubim. Este frumos să ne adunăm în numele Domnului, este frumos să îi cântăm Domnului, să îi dansăm Domnului, este frumos tot ceea ce facem în numele Domnului, indiferent că este cateheză, moment de distracţie, sau de rugăciune. Cum însuşi Cristos ne spune: Unde doi, sau trei se adună în numele meu, acolo sunt şi Eu (Mt 18,20). Iar acolo unde este Cristos, nu poate să fie decât bucurie!” La sfârşitul Liturghiei, pr. Lăcătuş Ştefan OFM Conv a mulţumit părintelui paroh Magasz Jeno, şi tinerilor de la parohia Sfântul Iosif pentru organizarea Întâlnirii Diecezane, şi tuturor tinerilor pentru participare. Următoarea Întâlnire Diecezană a Tinerilor va fi în 2013, în Satu Mare. (după materialul primit la redacţie de la Jozsa Janos, referent mass-media în Dieceza de Satu Mare)
Imagini
