Deschiderea Anului credinţei, la Blaj
02.11.2012, Blaj (Catholica) - Marţi, 30 octombrie 2012, în prezenţa membrilor Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, a avut loc în Catedrala „Sfânta Treime” din Blaj deschiderea Anului Credinţei în Arhieparhia de Alba Iulia şi Făgăraş. În acest context, începând cu orele 17, Preasfinţiţii Episcopi ai Bisericii Greco-Catolice, în frunte cu Preafericitul Părinte Cardinal Lucian şi având alături un numeros sobor de preoţi au celebrat Sfânta Liturghie în Catedrala blăjeană.
În cadrul celebrării liturgice, pr. prof. dr. Barta Cristian, directorul Departamentului Blaj al Facultăţii de Teologie Greco-Catolică din cadrul UBB Cluj, a făcut o prezentare a Scrisorii apostolice în formă de Motu proprio, „Porta Fidei” a Sfântului Părinte Papa Benedict al XVI-lea, prin care a fost proclamat „Anul Credinţei”. Părintele şi-a început expunerea abordând contextul sugestiv al celebrării Anului Credinţei între 11 octombrie 2012 şi 24 noiembrie 2013, arătând că „Pontiful Roman a considerat potrivită data de 11 octombrie 2012 deoarece atunci am aniversat 50 de ani de la deschiderea Conciliului Ecumenic Vatican al II-lea şi 20 de ani de la publicarea Catehismului Bisericii Catolice, lucrare ce ilustrează ‘tuturor credincioşilor forţa şi frumuseţea credinţei’ (PF 4), (…) iar la 24 noiembrie 2013 Biserica Romano-Catolică sărbătoreşte în mod solemn sărbătoarea Isus Cristos, Regele Universului.”
În continuare, părintele Barta a subliniat faptul că Papa Benedict al XVI-lea se adresează omului contemporan, pe care nu îl idealizează, ci îl priveşte în concreteţea sa istorică, în contextul societăţii şi al culturii actuale: „În timp ce în trecut era posibil să se recunoască un ţesut cultural unitar, pe larg primit în referinţa sa la conţinuturile credinţei şi la valorile inspirate de ea, astăzi nu mai pare să fie aşa în mari sectoare ale societăţii, din cauza unei profunde crize de credinţă care a atins multe persoane” (PF 2). Criza societăţii contemporane nu este doar de factură economică, ci, înainte de toate, este antropologică, morală şi spirituală. Sfântul Părinte nu este intimidat sau descurajat de problemele ridicate de cultura europeană, secularizată; dimpotrivă, el priveşte aceste probleme ca pe nişte provocări pe care Biserica trebuie să şi le asume, având convingerea că deşertul spiritual de astăzi poate fi depăşit prin credinţa în Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu şi izvorul vieţii veşnice. Cuvintele Sfântului Părinte – spunea părintele – ne arată că el nu vede Biserica lui Hristos în modelul unei cetăţi asediate şi aflate mereu într-o atitudine apologetică: Biserica, pe care prin misiunea încredinţată de Isus o conduce, nu se situează la periferia societăţii şi a culturii, ci caută noi căi de a pătrunde în toate sectoarele ei şi noi maniere de a dialoga.
Părintele a remarcat apoi că Sfântul Părinte a ţinut să evoce caracterul personal şi eclezial al credinţei: Omul care a primit darul credinţei are o legătură intimă cu Dumnezeu, care, prin harul Său, îl transformă, îl luminează şi îl sfinţeşte. De aceea credinţa se naşte şi se dezvoltă în întâlnirea libertăţii lui Dumnezeu care îl cheamă pe om şi libertatea omului care îl acceptă pe Dumnezeu şi i se abandonează total. Într-adevăr, „credinţa creşte atunci când este trăită ca experienţă a unei iubiri primite” şi „numai crezând credinţa creşte şi se întăreşte” (PF 7). Realitatea păcatului, privită ca trădare a iubirii lui Dumnezeu, este însă prezentă în viaţa fiecăruia dintre. Din acest motiv, Anul credinţei „este o invitaţie la o autentică şi reînnoită convertire la Domnul, unic Mântuitor al lumii” (PF 6). Astfel, „Anul credinţei va fi şi o ocazie propice pentru a intensifica mărturia carităţii” (PF 14), credinţa fiind lucrătoare prin iubire. Totodată, credinţa cere întotdeauna angajamentul personal al creştinului, el „nu poate gândi niciodată că a crede este un fapt privat” (PF 10).
„Porta Fidei ne oferă aşadar un adevărat program de viaţă creştină, închinat în întregime trăirii în Cristos şi mărturisirii Sale în societatea noastră”, a conchis părintele. „Corabia Mântuitorului, condusă pe pământ de Petru şi urmaşi săi, pontifii romani, navighează spre Împărăţia lui Dumnezeu în apele tulburi ale lumii de astăzi având ca reper credinţa. Aceasta este şi calea Bisericii noastre Greco-Catolice, precum şi a fiecăruia dintre noi. Să ne încredinţăm aşadar Maicii Sfinte, proclamată ‘fericită’ pentru că ‘a crezut’ (Lc1,45), cerându-i ocrotirea pentru a da o mărturie convingătoare şi ziditoare poporului român despre credinţa noastră.” În încheiere, au fost expuse spre venerare Moaştele Sfinţilor Apostoli, moaşte oferite Preafericitului Părinte Cardinal Lucian la Roma, cu ocazia creării întru cardinalat. Aceste moaşte vor fi expuse în Catedrala blăjeană pentru a fi venerate, timp de o săptămână, după care vor parcurge un periplu prin diverse parohii ale BRU, după un program ce va fi anunţat în prealabil. (fragmente din materialul biroului de presă al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş)



