Prin sentinţele CEDO sunt ameninţate libertatea religioasă şi de conştiinţă
17.01.2013, Vatican (Catholica) - Curtea Europeană a Drepturilor Omului a publicat marţi sentinţele în patru cazuri relative la libertatea de conştiinţă şi de religie în Marea Britanie. În două cazuri este vorba de posibilitatea de a purta la gât o cruciuliţă în timpul orelor de muncă, iar în celelalte două de uniunea civilă între persoane de acelaşi sex şi de consilierea matrimonială pentru cuplurile homosexuale. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat dreptate reclamantului într-un singur caz. Pentru a înţelege mai bine importanţa acestor sentinţe, Radio Vatican l-a contactat pe Mons. Dominique Mamberti, secretar pentru relaţiile cu statele: „Aceste cazuri arată că problemele legate de libertatea de conştiinţă şi de religie sunt complexe, mai ales în societatea europeană, caracterizată de creşterea diversităţii religioase şi de înăsprirea laicismului. Există riscul concret ca relativismul moral, ce se impune ca nouă normă socială, să ameninţe din temelii libertăţile individuale de conştiinţă şi de religie”.
„Biserica doreşte să apere libertăţile individuale de conştiinţă şi de religie în orice situaţie, chiar şi în faţa ‘dictaturii relativismului'”, a mai spus Mons. Mamberti. „De aceea, este necesar să fie pusă în lumină raţionalitatea conştiinţei umane în general, şi, în special, a moralei creştine. Când este vorba de probleme controversate din punct de vedere moral, precum avortul sau homosexualitatea, trebuie să fie respectată libertatea de conştiinţă. Respectarea libertăţii de conştiinţă şi de religie este mai degrabă condiţie şi nu un obstacol pentru stabilirea unei societăţi tolerante în pluralismul său. Adresându-se săptămâna trecută Corpului Diplomatic acreditat pe lângă Sfântul Scaun, Papa Benedict al XVI-lea a subliniat că pentru a proteja efectiv exercitarea libertăţii religioase este esenţial să se respecte dreptul la obiecţia de conştiinţă… A interzice obiecţia de conştiinţă individuală şi instituţională în numele libertăţii şi al pluralismului, ar deschide, paradoxal, uşile realităţilor contrare, şi anume, la intoleranţă şi reducerea forţată la acelaşi nivel”.
Recent, Misiunea Sfântului Scaun la Consiliul Europei a publicat o Notă despre libertatea şi autonomia instituţională a Bisericii. Mons. Dominique Mamberti a comentat: „În prezent, problema libertăţii Bisericii în raporturile sale cu autorităţile civile este pe agenda Curţii Europene a Drepturilor Omului în două cazuri care se referă, unul, la Biserica Ortodoxă din România, şi altul, la Biserica Catolică. Este cazul sindicatului ‘Păstorul cel Bun’ contra României şi al lui Fernandez Martinez contra Spaniei. Cu această ocazie, Reprezentanţa Permanentă a Sfântului Scaun la Consiliul Europei a publicat o notă în care expune pe scurt magisteriul despre libertatea şi autonomia instituţională a Bisericii Catolice”. Secretarul Vaticanului pentru relaţiile cu statele a explicat: „În aceste două cazuri, Curtea Europeană de la Strasbourg trebuie să decidă dacă puterea civilă a respectat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, după ce a refuzat să recunoască un sindicat profesional al preoţilor (în ce priveşte România), şi a refuzat să numească profesor de religie pe unul care mărturisea public poziţii contrare doctrinei Bisericii (în chestiunea spaniolă)”.
„În cele două cazuri, au fost invocate drepturile la libertatea de asociere şi libertatea de expresie pentru a constrânge comunităţile religioase să acţioneze împotriva statutului lor canonic şi împotriva magisteriului. În plus, aceste cazuri pun în chestiune libertatea Bisericii de a acţiona după propriile reguli, de a nu trebui să se supună la alte norme civile decât cele necesare binelui comun şi ordinii publice. Biserica a trebuit să se apere întotdeauna pentru a-şi tutela autonomia în faţa puterii civile şi a ideologiilor. Astăzi, în ţările occidentale, e important să cunoaştem modul în care cultura dominantă, marcată puternic de individualismul materialist şi relativism, poate să înţeleagă şi să respecte natura specifică a Bisericii, care rămâne o comunitate fondată pe credinţă şi pe raţiune”.
Mons. Dominique Mamberti a mai spus în încheiere: „Libertatea Bisericii va fi respectată cu atât mai bine cu cât va fi bine înţeleasă de autorităţile civile în afara oricărei prejudecăţi. Va fi aşadar necesar să se explice cum este concepută libertatea Bisericii. Nota difuzată de Reprezentanţa Permanentă a Sfântului Scaun la Consiliul Europei explică sintetic poziţia Bisericii cu privire la patru principii: deosebirea dintre Biserică şi comunitatea politică; libertatea în raport cu statul; libertatea în sânul Bisericii şi respectarea justei ordini publice. După ilustrarea acestor principii, sunt preluate în notă părţi importante despre libertatea religioasă din declaraţia conciliară „Dignitatis Humanae” şi constituţia pastorală conciliară „Gaudium et Spes”.
