Dorinţa de a vedea faţa lui Dumnezeu este împlinită în Cristos
17.01.2013, Vatican (Catholica) - La audienţa generală de ieri Papa Benedict al XVI-lea a examinat istoria mântuirii ca istoria relaţiei omului cu Dumnezeu şi a setei după Dumnezeu. „Dorinţa de a-l cunoaşte pe Dumnezeu realmente, adică de a vedea faţa lui Dumnezeu este înnăscută în orice om, chiar şi în atei”, a afirmat Pontiful în Aula Paul al VI-lea. „Probabil şi noi avem în mod inconştient această dorinţă de a vedea pur şi simplu cine este El, ce anume este, cine este pentru noi. Însă această dorinţă se realizează urmându-l pe Cristos, aşa […] îl vedem în sfârşit şi pe Dumnezeu ca prieten, faţa Sa în faţa lui Cristos.”
Papa Benedict şi-a început cateheza referindu-se la Cristos ca la „mijlocitorul şi, în acelaşi timp, plinătatea întregii Revelaţii”. Istoria mântuirii începe după căderea lui Adam, deoarece Dumnezeu „oferă posibilitatea prieteniei Sale”. Prietenia cu Dumnezeu a fost oferită în special prin Avraam, şi apoi prin poporul lui Israel, ales „nu după criteriul puterii pământeşti ci pur şi simplu din iubire”. Această alegere a Israelului de către Dumnezeu „rămâne un mister”, dar alegerile Sale sunt mereu de dragul celorlalţi, a spus Sfântul Părinte. Procesul prin care Dumnezeu se revelează pe Sine a fost treptat, implicând mediatori, printre care Moise şi profeţii, care au păstrat vie „speranţa realizării depline şi definitive a promisiunii divine”. „Tocmai realizarea acestor promisiuni am contemplat-o la Sfânta Naştere a Domnului: revelarea lui Dumnezeu ajunge la apogeul său, la plinătatea ei. […] Dumnezeu se face om.”
În Evanghelia lui Ioan, a amintit Pontiful, Filip îi cere lui Cristos să îl arate Apostolilor pe Tatăl. Răspunsul lui Cristos, „Cine m-a văzut pe Mine l-a văzut pe Tatăl”, a spus Papa Benedict, „ne introduce în inima credinţei cristologice”. „În această expresie este cuprinsă în mod sintetic noutatea Noului Testament, acea noutate care a apărut în peştera din Betleem: Dumnezeu poate fi văzut, Dumnezeu a arătat faţa Sa, este vizibil în Isus Cristos.” Pontiful a subliniat că această „căutare a feţei lui Dumnezeu” este o temă identificabilă de-a lungul Vechiului Testament – acesta vorbeşte de aproximativ 100 de ori despre faţa lui Dumnezeu. Vechiul Testament aminteşte dorinţa pentru un Dumnezeu personal, „cu care poate să intre în relaţie”. „Dumnezeu este desigur mai presus de orice lucru, dar se îndreaptă către noi, ne ascultă, ne vede, vorbeşte, încheie alianţă, este capabil să iubească.” Dar această relaţie nu este complet revelată în Vechiul Testament.
„Ceva complet nou se întâmplă cu Întruparea. Căutarea feţei lui Dumnezeu primeşte o cotitură inimaginabilă, pentru că această faţă acum se poate vedea: este cea a lui Isus, a Fiului lui Dumnezeu care s-a făcut om. În El îşi are împlinire drumul revelării lui Dumnezeu început cu chemarea lui Abraham, El este plinătatea acestei revelaţii pentru că este Fiul lui Dumnezeu, este în acelaşi timp ‘mediator şi plinătate a întregii Revelaţii'”, a spus Papa. Umanitatea lui Cristos este esenţială relaţiei noastre cu Dumnezeu deoarece „în El vedem şi îl întâlnim pe Tatăl… şi primim mântuirea”. „Întreaga noastră existenţă trebuie să fie orientată spre întâlnirea cu Isus Cristos, spre iubirea faţă de El; şi, în ea, un loc central trebuie să îl aibă iubirea faţă de aproapele, acea iubire care, în lumina Celui Răstignit, ne face să recunoaştem faţa lui Isus în cel sărac, în cel slab, în cel suferind.” Putem face aceasta, a conchis el, în special prin misterul Euharistiei. „Euharistia este marea şcoală în care învăţăm să vedem faţa lui Dumnezeu, intrăm în raport intim cu El.”
