Papa Francisc: Creştinii căldicei fac rău Bisericii
03.05.2013, Vatican (Catholica) - Toţi creştinii au datoria de a transmite mai departe credinţa cu curaj, în timp ce creştinii căldicei, cu credinţa călduţă, dăunează Bisericii şi creează diviziuni. Astfel a explicat Papa Francisc la predica de la Liturghia concelebrată azi-dimineaţă, în Casa Sf. Marta, alături de Arhiepiscopul Claudio Maria Celli, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Comunicaţiile Sociale. Au asistat la Liturghie gărzile elveţiene, alături de comandantul Daniel Rudolf Anrig. Peste câteva zile gărzile elveţiene vor aniversa jertfa lor eroică din 1527, iar noi recruţi vor depune jurământul. La finalul celebrării, Sfântul Părinte li s-a adresat special, descriind slujirea lor ca „o frumoasă mărturie de fidelitate faţă de Biserică” şi de „iubire pentru Papa”.
La predica ce a pornit de la lecturile zilei, Papa Francisc a spus că toţi creştinii care au primit darul credinţei trebuie să îl transmită mai departe, proclamându-l cu vieţile noastră, cu cuvintele noastre. Dar Papa s-a întrebat: „Care este adevărul fundamental? Este credinţa în Isus înviat, în Isus care ne-a iertat păcatele prin moartea Sa şi ne-a reîmpăcat cu Tatăl. Transmiterea credinţei ne cere să fim curajoşi. Uneori un curaj simplu. Îmi amintesc, iertaţi-mă, o istorie personală: când eram copil, în fiecare Vinere Mare bunica ne ducea la procesiunea cu lumânări şi, la sfârşitul procesiunii, ajungeam la Cristos răstignit. Bunica ne punea să îngenunchem şi ne spunea: ‘Priviţi copii. Este mort, dar mâine va învia!’ Astfel a pătruns credinţa: credinţa în Cristos răstignit şi înviat. În istoria Bisericii au fost multe, multe persoane ce au dorit să şubrezească această siguranţă puternică şi să vorbească de o înviere spirituală. Nu! Cristos este viu!”
Papa Francisc a continuat spunând că „Cristos este viu şi este de asemenea viu între noi”, reiterând faptul că creştinii trebuie să aibă curajul de a proclama învierea Sa, Vestea cea Bună. Dar a adăugat că mai este un fel de curaj pe care Isus îl aşteaptă de la noi: „Isus – ca să o spunem direct – ne provoacă să ne rugăm şi spune astfel: ‘Orice veţi cere în numele Meu voi face, pentru ca Tatăl să fie slăvit prin Fiul’. Dacă veţi cere ceva în numele Meu voi face… Este ceva extraordinar! Trebuie să avem curajul de a merge la Isus şi a-l întreba: ‘Dar ai spus aceasta, deci fă acel lucru! Fă să crească credinţa, fă să meargă înainte noua evanghelizare, ajută-mă să rezolv această problemă…’ Dar avem acest curaj în rugăciune? Sau ne rugăm puţin, cât putem. Unde este curajul, acea ‘parresia’ chiar şi în rugăciune?”
Papa a amintit că citim în Biblie cum Avraam şi Moise au avut curajul de a „negocia cu Domnul”. Un curaj „în favoarea altora, în favoarea Bisericii”, de care avem nevoie şi astăzi: „Când Biserica îşi pierde curajul, intră într-o atmosferă amorţită. Această dăunează atât de mult Bisericii, deoarece această atmosferă călduţă duce la închidere şi între noi apar probleme. Nu mai avem orizont, nici curajul să ne rugăm către cer, sau curajul de a proclama Evanghelia. Suntem căldicei. Avem curaj să ne implicăm în lucruri mărunte, precum geloziile noastre, invidia noastră, carierismul nostru, în mersul egoist înainte. În toate aceste lucruri mici avem curaj, dar nu avem curajul de a face binele pentru Biserică. Biserica trebuie să fie curajoasă! Noi trebuie să fim curajoşi în rugăciune, să îl provocăm pe Isus!”
