Papa Francisc: Isus este secretul mărinimiei creştinului
17.06.2013, Vatican (Catholica) - Pentru creştini, Isus este „totul”, şi de aici izvorul mărinimiei lui. Aceasta a fost ideea principală a predicii Papei Francisc de luni dimineaţă, din capela Casei Sf. Marta. Pontiful a mai spus că dreptatea lui Isus depăşeşte dreptatea scribilor, adică este superioară dreptăţii ce se conduce după dictonul „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”. A concelebrat la altar Cardinalul Attilio Nicora, fiind prezenţi şi un grup de colaboratori din Autoritatea de Informare Financiară a Vaticanului şi un grup de colaboratori ai Muzeelor Vaticane, însoţiţi de directorul administrativ, pr. Paolo Nicolini. A fost prezent şi Cardinalul Luis Tagle, Arhiepiscop de Manila.
„Dacă cineva te loveşte pe obrazul drept, întoarce-i celălalt obraz”, a spus Papa Francisc, amintind cuvintele lui Isus, care i-au zguduit pe discipoli. Pleznirea obrazului, a spus el, a devenit o temă clasică folosită de unii pentru a râde de creştini. În viaţă, a explicat el, logica de zi cu zi ne învaţă „să ne luptăm să ne apărăm locul” şi, dacă primim o palmă „să reacţionăm dând înapoi două palme ca să ne apărăm”. Pe de altă parte, a spus Papa, „când îi sfătuiesc pe părinţi să îşi mustre copiii, le spun mereu: nu îi loviţi niciodată peste obraz”, deoarece „obrazul este simbol al demnităţii”. Şi Isus, a continuat el, după sfatul cu palma pe obraz merge mai departe, spunând să ne dăm haina de pe noi, să ne dezbrăcăm complet.
Dreptatea pe care o aduce El, a explicat Papa, este un tip de dreptate total diferit de „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”. Este un alt fel de dreptate. Înţelegem aceasta şi când Sf. Paul vorbeşte despre creştini ca despre „oameni care nu au nimic al lor, dar au totul în Cristos”. Astfel, siguranţa creştină este tocmai acest „tot”, care este în Cristos. „Totul”, a adăugat el, este Isus Cristos. Alte lucruri sunt „nimic” pentru creştin. Dar „pentru spiritul acestei lumi”, a avertizat Papa, „totul” înseamnă lucruri: bogăţii, vanităţi, a fi plasat bine în societate, pe când „Isus este nimic”. Astfel, dacă un creştin merge 100 km când i se cere să meargă 10, „este pentru că pentru el aceasta este ‘nimic'”. Şi cu seninătate „poate să îşi dea cămaşa când i se cere haina”. Acesta este secretul mărinimiei creştinului, care merge mereu împreună cu blândeţea: Isus Cristos, care este totul.
„Un creştin este o persoană care îşi deschide inima cu spirit de mărinimie, deoarece are ‘totul’: pe Isus Cristos. Celelalte lucruri sunt ‘nimic’. Unele sunt bune, au un scop, dar în momentul alegerii creştinul optează pentru ‘tot’, cu acea blândeţe, acea blândeţe creştină care este semn al discipolilor lui Isus: blândeţea şi mărinimia. A trăi aşa nu este uşor, deoarece trebuie cu adevărat să primeşti palme! Pe ambii obraji! Dar un creştin este blând, un creştin este mărinimos: îşi deschide inima. Uneori întâlnim creştini cu inimi mici, cu inimi îngustate. Acesta nu este creştinism: este egoism mascat drept creştinism. Un adevărat creştin ştie cum să rezolve această opoziţie bipolară, această tensiune care există între ‘totul’ şi ‘nimic’, aşa după cum ne-a învăţat Isus: ‘Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea vi se vor adăuga’.”
„Împărăţia lui Dumnezeu este ‘totul’ şi orice altceva este secundar. Şi toate erorile creştine, toate erorile Bisericii, toate erorile noastre vin atunci când spunem ‘nimic’ la ‘totul’, când spunem că ‘totul’ nu contează. Urmarea lui Isus nu este uşoară, dar nu este nici dificilă, deoarece pe calea iubirii Domnul face astfel lucrurile încât să putem înainta; este Domnul cel care ne deschide inimile.” De aceea trebuie să ne rugăm „când suntem confruntaţi cu primirea unei palme, datul hainei sau mersul 10 de km”, trebuie să ne rugăm Domnului „să ne deschidă inimile”, ca să fim „blânzi şi mărinimoşi”. Trebuie să ne rugăm şi ca să nu „luptăm pentru lucrurile mici, pentru nimicurile din viaţa de zi cu zi”. „Când cineva alege ‘nimicul’ apare conflictul, în familie, între prieteni, în societate. Conflicte ce sfârşesc în războaie: din ‘nimic’! ‘Nimicul’ este mereu sămânţa războaielor. Deoarece este sămânţa egoismului.” Isus este „totul”. „Să îi cerem Domnului să ne deschidă inimile, să ne facă umili, blânzi şi mărinimoşi, deoarece avem ‘totul’ în El; şi să îi cerem să ne ajute să evităm crearea de probleme ce provin din ‘nimic’.”
