Funeraliile pr. prof. Tertulian Langa
03.08.2013, Cluj (Catholica) - Vineri, 2 august 2013, pr. Langa a fost condus pe ultimul drum pământesc, fiind înmormântat în Cimitirul Central din Cluj-Napoca. După o zi de bun rămas şi priveghi în capela „Sf. Iosif” din Catedrala în construcţie din Piaţa Cipariu, trupul părintelui a fost depus în faţa altarului Catedralei Episcopale „Schimbarea la Faţă”, s-a celebrat Sf. Liturghie pentru sufletul părintelui Tertulian, după care a urmat ceremonia de înmormântare. Au participat PS Claudiu Lucian Pop, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Majore, PS Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj, PS Virgil Bercea, Episcop de Oradea şi PS Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, zeci de preoţi, persoane consacrate şi sute de credincioşi.
Pr. Langa este cel dintâi care şi-a înălţat glasul de la amvonul Catedralei Arhiereului Iuliu Hossu la recuperarea acesteia, în 18 martie 1998, pentru a vesti începutul biruinţei dreptăţii lui Dumnezeu, dreptate invocată de martirii şi mărturisitorii Bisericii din catacombe în anii îndelungaţi de rugăciune şi pătimire în închisorile comuniste. Din aceeaşi Catedrală a pornit acum pe ultimul drum pământesc spre deplina libertate. Într-un prim moment de evocare a memoriei celui trecut la Domnul, pr. Matei Boilă, mărturisitor al credinţei în închisorile comuniste împreună cu pr. Langa, i s-a adresat direct, spunând: „Tu care eşti acum în faţa Judecătorului Celui veşnic, eşti unul dintre argumentele noastre, cerând mila Lui, alături de toţi cei care s-au jertfit şi au murit pentru Hristos, Episcopi, preoţi şi credincioşi din turma noastră mică. Eşti cel mai puternic argument pentru a cere să fim iertaţi de păcatele noastre. Eşti cel mai puternic argument pentru că eşti un munte de suferinţă acceptată în spiritul alăturării ei patimii lui Hristos.”
Modelul credinţei părintelui Langa s-a vădit, în continuare, şi din mesajele de condoleanţe prezentate în cadrul slujbei înmormântării, doar câteva dintre numeroasele mesaje sosite la adresa Episcopiei de Cluj-Gherla, din ţară şi străinătate, dovadă a faptului că prezenţa, în plan spiritual, la această ceremonie a fost de fapt mult mai numeroasă. Mons. Mihai Todea, Vicar general eparhial, a dat citire mesajului din partea Nunţiaturii Apostolice din România, a Arhiepiscopului Francisco-Javier Lozano, Nunţiu Apostolic şi mesajului primit de la Congregaţia pentru Bisericile Orientale. PS Claudiu Lucian Pop a transmis mesajul Preafericirii Sale Lucian Cardinal Mureşan, Arhiepiscop Major. Pr. Cristian David, cancelar eparhial, a citit mesajele de condoleanţe primite din partea: IPS Ioan Robu de Bucureşti, PS Petru Gherghel de Iaşi, PS Alexandru Mesian de Lugoj, PS Vasile Bizău de Maramureş, PS John Michael Botean, Episcop de Canton, Ohio, SUA, PS Mihai Frăţilă, vicar de Bucureşti. A fost citit, de asemenea, mesajul din partea Secretariatului de Stat pentru Culte.
Panegiricul Preasfinţiei Sale Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla a încheiat şirul cuvântărilor printr-un emoţionant moment de evocare, dar şi chemare la rugăciune: rugăciune pentru sufletul Pr. Langa, „aşa cum, suntem convinşi, că şi el, de acolo de unde este, se roagă pentru noi”, rugăciune pentru a putea continua şi împlini lupta sa cea bună pentru apărarea credinţei. Preasfinţia Sa a caracterizat modelul de viaţă şi credinţă al pr. Langa prin cuvântul „slujire”: în primul rând slujirea lui Dumnezeu, apoi slujirea Bisericii lui Hristos până la mărturisirea credinţei în condiţiile detenţiei şi nu în al treilea rând, slujirea familiei, cu toate funcţiunile pe care şi le-a asumat pe deplin până în ultimele zile ale vieţii. „O viaţă de slujire, o viaţă care a rămas perseverentă acelui moto care îmbină slujirea Bisericii cu cea a familiei: «Eu şi casa mea vom sluji Domnului» (Iosua 24,15)”.
Pr. Cristian Langa, fiul părintelui Tertulian, a dat citire la final unei rugăciuni scrisă de tatăl său şi găsită între filele unui caiet, rugăciunea „Capătul de drum al vieţii”: „O Doamne, iată că mă gândesc neliniştit la clipa de la capătul de drum, când, în căuşul palmelor întinse, îţi voi înfăţişa întreaga viaţă, cu suferinţele şi bucuriile, cu împlinirile, dar şi cu răzvrătirile, cu lenea, cu laşitatea şi cu lepădările, dar şi cu tainicul elan de a ieşi din ipocrizie, de a fi doar eu, adevăratul, în faţa Adevărului. Temută va fi clipa când mă voi şti privit cu ochii Adevărului. Dă-mi, Doamne, exerciţiul de a fi adevărat, ca prin cunoaşterea aceluia care sunt, nu cel care-aş vrea să par, să fiu adevărat măcar atunci în clipele supreme. Să pot rosti: acesta sunt. Primeşte-mă, cu îndurare, aşa cum sunt: sluţit dar nefăţărnicit; adevărat fiind mă vei primi în Adevărul veşnic, în Adevărul iertării Tale nesecate, întru iubirea Ta. Amin, Doamne, amin”. (selecţiuni din materialul apărut pe BRU.ro)



