Papa Francisc a proclamat-o sfântă pe Angela de Foligno
12.10.2013, Vatican (Catholica) - Papa Francisc a recunoscut sfinţenia unei mari mistice din Evul Mediu, Fericita Angela de Foligno, care a trăit între anii 1248-1309. Sfântul Părinte, se arată într-un comunicat al Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, a stabilit înscrierea Fericitei Angela de Foligno în rândul sfinţilor şi a dispus extinderea cultului ei liturgic la Biserica Universală. Noua sfântă a Bisericii Catolice, citim pe situl Radio Vatican, s-a născut într-o familie înstărită din regiunea italiană Umbria. După o tinereţe nepăsătoare, pe care mai târziu avea să o considere „sălbatică, adulteră şi sacrilegă”, şi-a schimbat viaţa în urma unei Spovezi. Moartea soţului, a copiilor şi a mamei a făcut-o să descopere învăţătura „Sărăcuţului” din Assisi. A intrat în Ordinul Terţiar Franciscan, trăind în sărăcie împreună cu un grup de persoane.
Pentru ea, a trăi nu însemna altceva decât a-l imita pe Isus Cristos. A beneficiat de mai multe viziuni mistice ieşite din comun. Scrierile sale, pătrunse de o vie spiritualitate cristologică şi trinitară, i-au atras faima de „magistra theologorum”, „învăţătoare a teologilor”. A fost beatificată în anul 1693. Este amintită în calendarul roman sau latin pe 4 ianuarie. În urma mai multor solicitări prezentate Sfântului Scaun de Episcopi şi de superiorii Ordinului Franciscan, scrie Cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, într-un articol publicat în L’Osservatore Romano, Papa Francisc a procedat pe 9 octombrie la aşa numita „canonizare echivalentă” a Fericitei Angela din Foligno.
Pentru o atare canonizare, potrivit doctrinei Papei Benedict al XIV-lea, se cer trei elemente: vechimea cultului, atestările constante şi comune ale istoricilor vrednici de crezare cu privire la virtuţile sau martiriul candidatului; în fine, o neîntreruptă faimă de minuni. Dacă se îndeplinesc aceste condiţii, continuă Cardinalul Amato, Sfântul Părinte poate proceda, cu propria autoritate, la „canonizarea echivalentă”, altfel spus, poate să extindă la Biserica Universală recitarea Oficiului divin şi celebrarea Sfintei Liturghii votive „fără o sentinţă formală definitivă, fără desfăşurarea unui proces juridic şi fără îndeplinirea obişnuitelor ceremonii”. Mereu prezentă în Biserică şi practicată la rândul său de Papa Ioan Paul al II-lea, ultima „canonizare echivalentă”, încheie Cardinalul, a fost efectuată de Papa Benedict al XVI-lea pe 10 mai 2012 pentru Sfânta Hildegard von Bingen.
În decretele aprobate vineri de Papa Francisc se numără şi cel referitor la viitoarea Fericită Assunta Ecaterina Marchetti, prin mijlocirea căreia s-a întâmplat o minune considerată autentică. S-a născut în Italia, în 1871, şi a murit în Brazilia la 1 iulie 1948. Noua Fericită este co-fondatoare a Congregaţiei Surorile Misionare ale Sf. Carol, care are la bază spiritualitatea Fericitului Ioan Baptist Scalabrini, îndreptându-şi caritatea creştină spre cei orfani, bolnavi şi emigranţi. În fine, celelalte decrete recunosc oficial „virtuţile eroice” pe care le-au trăit în viaţa de zi cu zi mai mulţi Slujitori ai lui Dumnezeu: laici, persoane consacrate, preoţi şi Episcopi.
