Botezul unui musulman de către Papa stârneşte proteste
30.03.2008, Vatican (Catholica) - Purtătorul de cuvânt al Vaticanului consideră că gestul Papei Benedict al XVI-lea de a boteza un binecunoscut convertit de la islamism la creştinism ar putea fi explicat tocmai prin dorinţa de afirmare a libertăţii religioase a omului ce derivă din chiar demnitatea sa. Pr. Federico Lombardi a dat joi un mesaj ca răspuns la o declaraţie a profesorului Aref Ali Nayed, un reprezentant al celor 138 de învăţaţi şcolari care au scris în toamna anului trecut liderilor creştini pentru a încuraja dialogul dintre creştini şi musulmani. În respectiva declaraţie Nayed enumera diferite obiecţii vizavi de botezul lui Magdi Allam, de la Corriere della Sera.
Pr. Lombardi a început subliniind afirmaţia lui Nayed privitoare la „dorinţa de continuare a dialogului pentru o cunoaştere reciprocă mai profundă între musulmani şi creştini”. Nayed „în nici un caz nu pune la îndoială drumul început prin corespondenţele şi contactele stabilite în ultima vreme, între semnatarii musulmani ai faimoasei scrisori şi Vatican, în special prin Consiliul Pontifical pentru Dialogul Interreligios”, a continuat iezuitul. „Acest proces trebuie să continue, este extrem de important şi de aceea nu trebuie întrerupt; are prioritate asupra unor episoade de neînţelegere.” Referindu-se concret la gestul botezului din timpul Vigiliei Pascale, pr. Lombardi a spus că „administrarea botezului cuiva implică recunoaşterea faptului că acea persoană a acceptat liber şi sincer credinţa creştină în articolele ei fundamentale exprimare în mărturisirea de credinţă, recitată public în timpul ceremoniei baptismale. Desigur, credincioşii sunt liberi să îşi menţină propriile idei privitoare la o arie vastă de întrebări şi probleme. Primirea unui nou credincios în Biserică nu înseamnă în nici un caz asumarea tuturor ideilor şi opiniilor acelei persoane, în special în spaţiul politic sau social.” Pr. Lombardi a insistat că Allam „are dreptul să îşi exprime propriile idei”. Aceste idei „rămân opinii personale fără să devină exprimări oficiale ale poziţiei Papei sau Sfântului Scaun”.
Nayed face referire în mesajul său la discursul Papei Benedict din 2006, din Germania, când anumite cuvinte ale sale au fost scoase din context. Purtătorul de cuvânt a subliniat că „explicaţii pentru interpretarea corectă (a acelui discurs) au fost date cu mai mult timp în urmă şi nu trebuie să răspundem din nou acestei probleme”. Apoi a adăugat: „În acelaşi timp, unele dintre temele atinse atunci, precum relaţia dintre credinţă şi raţiune, dintre religie şi violenţă, sunt evident încă subiecte de reflecţie şi dezbatere, fiind percepute diferit de unii şi de alţii”. A continuat referindu-se la slujba din Sâmbăta Mare: „Vigilia Pascală a fost celebrată la fel ca în fiecare an, iar simbolismul luminii şi întunericului a făcut mereu parte din ea. Este o liturgie solemnă iar celebrarea ei de către Papă în Piaţa San Pietro este o ocazie foarte specială. A-l acuza pe Papa că s-a folosit de explicarea simbolurilor liturgice – un fapt comun pentru el şi pe care îl stăpâneşte bine – în mod `maniheist` demonstrează mai mult o neînţelegere a liturgiei catolice decât o critică pertinentă a cuvintelor Sfântului Părinte.”
La final pr. Lombardi s-a referit la afirmaţiile lui Nayed vizavi de educaţia catolică. „La final e rândul nostru să ne exprimăm dezaprobarea legat de afirmaţiile profesorului Nayed despre educaţia din şcolile creştine din ţările majoritar musulmane, faţă de care obiectează invocând riscul prozelitismului. Credem că marile eforturi educaţionale ale Bisericii Catolice, inclusiv în ţări cu o majoritate necreştină, unde de foarte mult timp majoritatea studenţilor din şcolile şi universităţile catolice sunt necreştini şi au rămas astfel – arătând totuşi o mare apreciere pentru educaţia primită – merită o evaluare total diferită. Nu credem că Biserica merită acuzaţia de lipsă de respect faţă de demnitatea şi libertatea persoanei umane; acestea suferă de total altfel de violări care trebuie atent considerate. Poate că Papa a acceptat riscurile presupuse de acest botez şi din acest motiv: să afirme libertatea de a alege în probleme de credinţă, libertate care derivă din demnitatea persoanei umane”.
