Interviu cu Cardinalul Kurt Koch despre dialogul ecumenic şi relaţiile cu ebraismul (II)
24.07.2014, Roma (Catholica) - Dialogul cu ebraismul, mama creştinismului, este foarte important deoarece scoate în evidenţă ceea ce avem în comun şi ceea ce ne diferenţiază. Despre care este cea mai mare problemă în acest dialog a vorbit Cardinalul Kurt Koch, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, într-un interviu pentru L’Osservatore Romano, apărut în traducere pe Ercis.ro. Vă oferim acum a doua parte a interviului.
– Cum de dialogul cu ebraismul este încredinţat Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor?
– În Curia Romană există într-adevăr două Consilii Pontificale pentru dialog, al nostru şi cel pentru dialogul interreligios. Acesta din urmă se ocupă de raporturile cu celelalte religii. Găsesc că este o idee bună faptul de a fi încredinţat dicasterului nostru dialogul cu evreii. Ebraismul nu este o religie ca toate celelalte, ci este mama creştinismului sau, cum a spus teologul catolic Erich Przywara, prima diviziune pe care o avem în istoria creştinismului este aceea dintre Sinagogă şi Biserică. Aşadar, mi se pare naturală implicarea noastră.
Trebuie să parcurgem încă mult drum pentru a ajunge la reconcilierea dintre ebraism şi creştinism. Dialogul pe care-l ducem înainte este foarte important deoarece scoate în evidenţă ceea ce avem în comun şi ceea ce ne diferenţiază. Apoi trebuie recunoscut că lumea ebraică este foarte variată în interiorul său şi nu putem avea o întâlnire bilaterală cu toate grupurile şi toate instituţiile. Pentru aceasta, evreii au creat Comitetul Evreiesc Internaţional pentru Consultaţii Interreligioase (IJCIC) care reuneşte diferitele exprimări ale ebraismului din toată lumea. Am instaurat şi un dialog deschis cu Rabinii şefi de la Marele Rabinat din Ierusalim.
– Dacă primatul este o piedică în drumul ecumenic, în dialogul cu evreii care este cea mai importantă problemă aflată astăzi pe tapet?
– Cea mai mare problemă este despre cum să se reconcilieze convingerea despre validitatea perpetuă a alianţei lui Dumnezeu cu poporul lui Israel cu convingerea despre noutatea noii alianţe aduse de Isus. Trebuie să lucrăm mult la nivel teologic pe această temă şi sunt bucuros că şi mulţi evrei vor să reflecteze asupra temei.
– La care alte proiecte lucraţi pentru viitorul apropiat?
– Anul acesta este a cincizecea aniversare a promulgării decretului despre ecumenism Unitatis redintegratio şi în noiembrie îi vom dedica adunarea plenară. Cu acea ocazie, vom încerca să reflectăm asupra provocărilor la ecumenism care în acest moment sunt foarte diferite şi vom reparcurge puţin istoria noastră. De la început, dicasterul nostru are două secţiuni: est şi vest. Ştim că în decursul secolelor au existat multe diviziuni în Biserică, dar două au fost principalele: aceea dintre Occident şi Orient în secolul al XI-lea şi aceea în creştinismul occidental în secolul al XVI-lea. Problemele sunt foarte diferite în funcţie de omolog. Dialogul cu Bisericile Orientale şi Orientale Ortodoxe este mai ales despre probleme de ecleziologie, cum este primatul. În dialogul cu comunităţile ecleziale născut din Reformă, problematicile sunt foarte diferite.
Actualmente, în lumea protestanţilor nu reuşim să vedem nici o tendinţă la o unitate mai mare între ele. De fapt, există o mare fragmentare. Aceasta înseamnă că nu mai există un obiectiv comun al ecumenismului. Este important să înţelegem unde vrem să ajungem. O altă provocare astăzi este marea creştere a mişcărilor evanghelice şi penticostale. Penticostalismul este numeric a doua realitate după Biserica Catolică. Trebuie să vorbim despre o penticostalizare a creştinismului sau despre un al patrulea tip de creştinism: catolic, ortodox, protestant şi penticostal. Aceasta este o provocare importantă pentru viitor. Sunt convins că în acest sens Papa Francisc va putea deschide vreo poartă care încă este închisă.
