Sinod 2014: A opta sesiune generală

10.10.2014, Vatican (Catholica) - În cea de-a opta sesiune generală, desfăşurată ieri după-amiază, dezbaterea generală a continuat după agenda trasată de instrumentum laboris, concentrându-se pe tema „Biserica şi familia în provocarea educativă” (partea a III-a, capitolul 2. Provocarea educativă în general / Educaţia creştină în situaţii familiale dificile”. În primul rând a fost subliniată vocaţia la viaţă ca element de bază al familiei; aceasta a condus la o invitaţie adresată credincioşilor de a-şi aprofunda cunoaşterea enciclicei Papei Paul al VI-lea, Humanae Vitae, înţelegând astfel mai bine sensul folosirii metodelor naturale de controlare a fertilităţii şi al neacceptării contracepţiei. Unirea şi procrearea nu sunt separate de actul conjugal. Condamnarea manipulării genetice şi a crioconservării embrionilor a fost reiterată cu tărie.

Din discuţii a reieşit tendinţa mai multor state şi organizaţii din lumea occidentală de a prezenta, în special în contextul Africii, diferite concepte (inclusiv avortul şi uniunile homosexuale) ca „drepturi ale omului”, legându-le de ajutorul economic şi făcându-se campanii puternice de presiune pentru promovarea acestor concepte. În acest sens s-a subliniat că expresia „drepturile sexuale şi de sănătate a reproducerii” nu au o definiţie precisă în legea internaţională şi sfârşesc cuprinzând principii contradictorii, precum condamnarea avortului cu forţa şi promovarea avortului, sau protejarea maternităţii şi promovarea contracepţiei. Deşi fără valoare legală, promovarea acestor „drepturi” reprezintă un risc, putând influenţa interpretarea altor norme, în special în combaterea discriminării împotriva femeilor.

Adunarea a reiterat importanţa unei pregătiri adecvate la căsătorie, celebrarea ei părând tot mai mult redusă la un aspect social şi legalist, diminuându-se aspectul de legătură religioasă şi spirituală. Cursul de pregătire, s-a spus, este adesea perceput de cupluri ca o impunere, o sarcină de bifat fără convingere, şi drept urmare este foarte scurt. Căsătoria fiind o vocaţie la viaţă, pregătirea trebuie să fie lungă şi detaliată, ca în cazul pregătirii pentru călugărie. S-a arătat de asemenea că în rândul cuplurilor lipseşte adesea conştientizarea valorii sacramentale a legăturii căsătoriei, până acolo încât celebrarea ritului căsătoriei, s-a spus, nu este automat celebrarea căsătoriei sacramentale.

Cât priveşte urgentarea procedurilor în procesele de verificare a nulităţii căsătoriei, s-a amintit de instituirea unei comisii de studiu pentru reforma proceselor matrimoniale, exprimându-se speranţa că se va ajunge la o procedură mai simplă, care trebuie totuşi să fie unică şi uniformă în toată Biserica. Mai mult, legat de dublarea confirmării sentinţei, într-o a doua instanţă, s-a pus întrebarea dacă decizia aceasta de apel nu ar putea fi lăsată la judecata Episcopului. În acelaşi timp s-a exprimat speranţa că se va spori prezenţa de judecători laici calificaţi, femei în special.

Adunarea a continuat insistând pe importanţa bunei pregătiri a preoţilor pentru pastoraţia familiei, remarcându-se că predicile pot să fie momente speciale şi eficiente de proclamare a Evangheliei familiei către credincioşi. S-a vorbit şi despre nevoia de formare şi de informare, despre sfinţenia spirituală a preotului, despre creativitatea sa şi despre legătura sa directă cu familiile, aspecte apreciate în mod special de către credincioşi. S-a reflectat şi asupra relaţiei dintre fenomenul migraţiei şi familie, reiterându-se faptul că familia este un drept fundamental de respectat pentru fiecare migrant, şi s-a subliniat importanţa protejării drepturilor familiei prin politici internaţionale. S-a spus că familia este un element esenţial pentru integrarea migranţilor în ţările gazdă.

În ora dedicată discuţiilor libere – între 6 şi 7PM – trei teme au reieşit în special: legat de divorţaţii recăsătoriţi, nevoia pentru o cale penitenţială, însoţită de o reflecţie asupra cazurilor persoanelor divorţate care rămân singure şi suferă în tăcere, la marginea vieţii sociale. A doua temă a fost despre nevoia protejării copiilor din cuplurile divorţate de suferinţele efectelor psihologice ale divorţului părinţilor lor. În acest sens s-a amintit că o pastoraţie adecvată a copiilor îi face adesea pe părinţi să se apropie de Biserică. A treia temă priveşte importanţa relaţiei dintre familie şi educaţia copiilor, cu o referinţă specială la dreptul părinţilor de a alege planul educaţional cel mai potrivit pentru copiii lor, pentru ca aceştia să primească o educaţie de calitate.

La final, secretarul general al Sinodului, Cardinalul Lorenzo Baldisseri, a anunţat că în cele opt sesiuni de până acum au fost în total 180 de intervenţii, pe lângă cele 80 din orele de dezbateri libere.