Astronomul Vaticanului neimpresionat de frenezia privind recentele afirmaţii ale Papei

31.10.2014, Roma (Catholica) - Fr. Guy Consolmagno, astronom al Vaticanului, a spus că deşi unii văd recentele afirmaţii ale Sfântului Părinte despre Big Bang ca o schimbare semnificativă a poziţiei Bisericii pe această temă, în realitate Pontiful nu a adus nimic nou. „Este important să subliniem că Papa Francisc nu a spus nimic nou, nici nu a marcat o ‘ruptură cu tradiţia’, după cum am văzut pe cineva spunând”, a declarat iezuitul pentru CNA. Fr. Consolmagno este un cercetător american în astronomie, de la Observatorul Vaticanului, o instituţie de cercetare astronomică sprijinită de Sfântul Scaun.

Presa a făcut mare caz de discursul Papei Francisc de la dezvelirea bustului Pontifului emerit Benedict al XVI-lea cu ocazia sesiunii plenare a Academiei Pontificale de Ştiinţe. În discursul de luni Sfântul Părinte a spus că „Big Bangul, care se pune astăzi la originea lumii, nu contrazice intervenţia creatoare divină ci o cere”. A atins şi tema evoluţiei, spunând că „evoluţia în natură nu contrastează cu noţiunea de creaţie, pentru că evoluţia presupune crearea fiinţelor care evoluează”. După explozia de titluri din presă în care se afirmă că Papa a susţinut oficial o schimbare a poziţiei Bisericii privind aceste două teorii, fr. Consolmagno a afirmat că este important să ne amintim că ambele teorii au rezultat din munca unui preot catolic, respectiv a unui călugăr catolic.

„Bazele geneticii ale teoriei evoluţioniste moderne sunt aşezate pe munca lui Gregor Mendel, un călugări catolic; iar teoria modernă a Big Bangului a fost pentru prima oară propusă de Georges Lemaître, un preot catolic”, a spus el. Fr. Consolmagno a explicat că bazele teologice pentru aceste teorii pot să fie găsite în Scriptură, şi a citat Epistola către Efeseni a Sf. Paul ca o sursă biblică. Ceea ce a spus Papa Francisc este „complet consecvent” cu ceea ce au afirmat numeroşi Papi din istoria recentă, inclusiv Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea în discursul către Academia Pontificală de Ştiinţe, intitulat „Adevărul nu contrazice adevărul”, şi în scrisoarea din 1988 către directorul Observatorului Vaticanului pentru Ştiinţe şi Religie.

Papa Pius al XII-lea a vorbit şi el despre aceste teorii în 1952, adresându-se Adunării Generale a Uniunii Astronomice Internaţionale. Un lucru important de ţinut minte legat de aceste teme este că „Biserica nu îşi asumă ‘poziţii’ pe probleme de natură ştiinţifică”, a subliniat astronomul. De aceea „ştiinţa este liberă să propună explicaţii şi descrieri privind funcţionarea lumii naturale, ştiind că nici una din acestea nu are cuvântul final şi că toate pornesc de la premisa unui univers raţional, a cărui existenţă depinde de acţiunea creatoare a lui Dumnezeu”.

Confuzia privind cuvintele Papei Francisc a venit şi din afirmaţia: „când citim în Geneză relatarea creaţiei riscăm să ne imaginăm că Dumnezeu a fost un vrăjitor, cu baghetă magică în măsură să facă toate lucrurile”. După aceasta Pontiful a spus că Dumnezeu a permis Creaţiei şi creaturilor să se dezvolte de-a lungul istoriei după nişte legi interne pe care Dumnezeu le-a stabilit la începutul Creaţiei, şi de aceea „Dumnezeu nu este un demiurg sau un vrăjitor, ci Creatorul care dă fiinţă tuturor entităţilor”. În răspuns la cei care au luat cuvintele Papei în sensul că Dumnezeu nu ar fi divin, fr. Consolmagno a explicat că ce a spus Pontiful a fost că noţiunea creştină de Dumnezeu nu este aceeaşi cu înţelegerea păgână a fiinţei divine.

S-a referit la folosirea de către Papă a termenului „demiurg”, care vine dintr-o tradiţie gnostică şi a fost considerat ca erezie încă din timpurile romane. „Era ideea că Dumnezeu este un fel de ‘meşteşugar’ care a format universul din materiale pre-existente”, a spus iezuitul, ceea ce practic este tot una cu zeii păgâni ai naturii despre care se credea că supraveghează activitatea din natură. Din această perspectivă, ceea ce a dorit Papa să spună a fost că pentru creştini Dumnezeu nu este ceea ce pentru păgâni este natura-zeu. Catolicii „îmbrăţişează ideea de legi ale naturii pentru a explica cum funcţionează natura – sub aspect ştiinţific – tocmai pentru că nu confundăm acţiunile acestor legi cu acţiunile lui Dumnezeu”.

Dumnezeu este motivul pentru care există universul, timp şi spaţiu deopotrivă, şi de aceea are legi, a spus fr. Consolmagno, susţinând că ştiinţa nu face decât să descrie cum funcţionează aceste legi. Resurse utile pentru a înţelege aceste teorii, a spus el, pot fi găsite în cartea Observatorului Vaticanului din 2009, „The Heavens Proclaim: Astronomy and the Vatican” (Cerurile proclamă: Astronomia şi Vaticanul), dar şi în recenta carte „Would You Baptize an Extraterrestrial?” (A-i boteza un extraterestru?), pe care fr. Consolmagno a scris-o alături de pr. Paul Mueller, specialist în fizică.