Cardinalul Pietro Parolin despre călătoria Papei în Sri Lanka şi Filipine
08.01.2015, Vatican (Catholica) - Sunt „două punctele de forţă” ale misiunii Bisericii în continentul asiatic: „pe de o parte aspectul activităţilor caritative şi umanitare în domeniul sănătăţii şi educaţiei care deja se bucură de mare apreciere din partea întregii populaţii şi a guvernelor din diferite ţări; şi pe celălalt versant aspectul dialogului interreligios: a promova şi a consolida tot mai mult întâlnirea, respectul şi acceptarea reciprocă”. Secretarul de stat al Vaticanului, Cardinalul Pietro Parolin, a acordat un interviu, realizat de Centrul de Televiziune al Vaticanului în colaborare cu L’Osservatore Romano, în ajunul călătoriei Pontifului în Sri Lanka şi Filipine.
Papa Francisc se întoarce în Asia la cinci luni de la vizita în Coreea, unde a indicat în dialogul interreligios prima misiune a Bisericii în continent. „Ţinând cont şi de ceea ce spune Papa în Evangelii gaudium, că dialogul interreligios este fundamental pentru pacea în lume astăzi şi că devine deci o datorie a tuturor religiilor, acesta va fi un punct nodal, focal al atenţiei Papei în timpul călătoriei.” Cardinalul a subliniat şi faptul că Sri Lanka „în mod tradiţional a cunoscut o mare dezvoltare a armoniei religioase între diferitele religii, s-a caracterizat mereu prin această întâlnire, prin acest dialog. Din păcate, în ultima vreme au apărut grupuri extremiste care manipulează puţin opinia publică şi creează tensiune utilizând religia pentru scopuri care nu sunt clare.”
„Noi dorim tocmai ca această tradiţie de dialog interreligios şi de colaborare care există să poată prevala asupra acestor noi tentative de a destabiliza situaţia şi în acelaşi timp dorim şi ca autorităţile să poată interveni tocmai pentru a ocroti valorile fundamentale ale populaţiei.” Papa va vizita şi sanctuarul din Madhu, în regiunea cu prevalenţă tamili. „Aş spune că Madhu este oarecum simbolul unei ‘Biserici punte’, tocmai pentru că este un centru de rugăciune şi un centru de întâlnire. Sanctuarul din Madhu este cunoscut, apreciat şi frecventat şi de membri ai altor religii, nu numai de catolici”.
În războiul civil, „Papa Benedict a cerut preşedintelui Republicii de atunci să facă totul pentru a ocroti integritatea acelui sanctuar tocmai pentru această caracteristică a sa: se afla pe linia frontului între cele două grupuri care se luptau şi devenise un centru de prezenţă a multor refugiaţi din ambele părţi. Cred că Papa Francisc… va aminti toate aceste episoade dureroase, multele lacrimi care au fost vărsate din cauza violenţei şi cruzimii conflictului. Nu atât pentru a redeschide răni, cât mai degrabă pentru a lansa o privire spre viitor. Această angajare de reconciliere trebuie să caracterizeze toate componentele societăţii din Sri Lanka. O angajare de reconciliere care trece prin recunoaşterea adevărului. Cred că acestea sunt etapele: o atenţie faţă de dreptate şi o colaborare a tuturor pentru binele comun.”
Filipine este una dintre ţările din Asia cu majoritate catolică. „În aceste săptămâni există cu adevărat o rugăciune corală foarte intensă ca pregătire pentru vizita Papei. Acestea sunt premise foarte pozitive. Cred că valorizarea trece prin recunoaşterea rolului pe care Biserica în Filipine o are atât în contextul asiatic şi al sud-estului Asiei cât şi în contextul mondial. Papa doreşte cu această călătorie, în continuare tocmai cu aceea în Coreea, să concentreze atenţia Bisericii asupra acestei realităţi; şi în acelaşi timp să se insereze şi în acel drum de nouă ani care ne duce la celebrarea celui de-al cincilea centenar al sosirii Evangheliei în Filipine, în 1521.”
Tema călătoriei papale va fi milostivirea şi compasiunea: „a arăta compasiune, a arăta milostivire faţă de multele persoane care suferă, care suferă datorită calamităţilor naturale, mai ales în Filipine; care suferă datorită nedreptăţilor structurale, cum sunt sărăcia şi corupţia; care suferă şi datorită consecinţelor încă vii ale conflictului civil. Este o milostivire, o compasiune care vindecă, în primul rând. Acesta este sensul prezenţei Papei: să aducă un element, o dimensiune de vindecare şi de întărire în această situaţie. Şi în acelaşi timp – tocmai pentru că în acest sens milostivirea şi compasiunea sunt elemente active – a-i chema pe toţi să dea propria contribuţie pentru ca aceste răni să poată fi vindecate şi aceste dureri să poată fi alinate şi mai ales să se poată depăşi cauzele care le-au provocat.”
