Cardinalul Roger Etchegaray: Am simţit inima lumii bătând. Conversaţie cu Bernard Lecomte
16.02.2015, Iaşi (Catholica) - Editura Sapientia din Iaşi anunţă apariţia cărţii Am simţit inima lumii bătând. Conversaţie cu Bernard Lecomte, scrisă de Cardinal Roger Etchegaray şi tradusă în limba română de prof. Leria Lilian Brătescu. Cartea apare în colecţia „Creştinism în contemporaneitate”, formatul 14×20 cm, are 526 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (LibrariaSapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 35 lei.
Cristos, în timpul vieţii sale, i-a avertizat pe cei care îl urmau, că vor avea de suferit persecuţii de neimaginat din partea celor care vedeau cu ochi răi noua religie creştină. Istoria Bisericii primare a fost martora împlinirii cuvintelor Mântuitorului. Păgânismul a înţeles că, dacă Evanghelia va triumfa, templele şi altarele lui vor fi nimicite, vor „intra în criză”, de aceea şi-a concentrat forţele pentru a distruge creştinismul; astfel, în special împăraţii romani, au dezlănţuit persecuţii fără precedent care au avut un impact răsunător asupra vieţii şi identităţii creştinilor.
Creştinii au fost deposedaţi de averi şi alungaţi din casele lor, ducând o viaţă, putem spune, insuportabilă: „Au primit batjocură şi biciuire, ba chiar lanţuri şi închisoare; au fost bătuţi cu pietre, tăiaţi cu ferăstrăul, au murit ucişi cu sabia, au rătăcit în piei de oaie şi de capră, în lipsuri, asupriţi, maltrataţi. Ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit prin pustiuri şi munţi, prin peşteri şi râpe ale pământului”, ne atestă autorul Scrisorii către evrei (11,36-38). Chiar dacă, o dată cu Edictul de la Milano din 313 al împăratului Constantin, creştinismul primeşte libertate deplină de exprimare, persecuţii vor continua să mai existe de-a lungul timpului; paginile istoriei Bisericii ne stau martore în acest sens.
Chiar şi în zilele noastre Biserica lui Cristos este adesea persecutată. Cel mai feroce duşman actual al creştinismul, putem spune că nu este atât sabia, închisoarea sau tortura, cât mai ales secularizarea şi ignoranţa de care dau uneori dovadă membrii săi. În acest sens, mărturia Cardinalului Roger Etchegaray, cuprinsă în cartea Am simţit inima lumii bătând; conversaţie cu Bernard Lecomte, pe care o prezentăm cititorilor noştri, vine la momentul potrivit; ea doreşte să reamintească, departe de şabloanele obişnuite, rolul pe care trebuie să îl joace Biserica Catolică în dezbaterile importante ale timpului nostru. Bătrânul Cardinal francez Roger Etchegaray, în vârstă de 93 de ani (născut la 25 septembrie 1922), este o figură captivantă care a cunoscut progrese, crize, personaje, secrete ale Bisericii Catolice. Putem spune că acest Cardinal încarnează întreaga istorie recentă a Bisericii, jucând, uneori, el însuşi, un rol major sau chiar determinant în această istorie.
Hirotonit preot în 1947, acest tânăr de origine bască, a fost martor la toate evenimentele din perioada postbelică: reforma liturgică, pontificatul lui Pius al XII-lea (1939-1958), războiul din Algeria etc. Expert la Conciliul Vatican II, Arhiepiscop de Marsilia (1970-1985), preşedinte al Consiliului Conferinţelor Episcopale din Europa, a fost creat Cardinal în 1979 de către Papa Ioan Paul al II-lea, care l-a chemat la Roma. Pe parcursul a mai mult de douăzeci de ani, a fost unul dintre principalii colaboratori ai Papei. Ca preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Justiţie şi Pace (1984-1998) şi ca preşedinte al Consiliului Pontifical Cor Unum (1984-1995), Cardinalul Etchegaray a fost trimisul special al Papei în cele patru colţuri ale planetei, în misiunile cele mai secrete şi delicate. A fost primul Cardinal care a vizitat China comunistă în 1980, primul emisar trimis pe lângă Fidel Castro în 1988, a fost primul reprezentat oficial al Papei în ororile din Rwanda în 1994, a fost delegatul personal al Papei trimis la Saddam Hussein în 2003, în ajunul celui de-al doilea război din Golf etc. Din anul 2005 este vicedecan al Colegiului Cardinalilor.
Cartea de faţă, Am simţit inima lumii bătând; conversaţie cu Bernard Lecomte, se deschide cu un cuvânt introductiv al intervievatorului Cardinalului Etchegaray, în persoana lui Bernard Lacomte; aici ne sunt oferite atât principalele evenimente din viaţa Cardinalului, cât şi prilejul cu care cei doi „actori principali” ai cărţii s-au întâlnit: Marele Jubileu ocazionat de începutul celui de-al treilea mileniu. Cele 21 de capitole ale acestei lucrări, pe lângă datele biografice ale bătrânului Cardinal Roger Etchegaray, prezintă, ca un fir roşu, rolul pe care Biserica trebuie să îl aibă în contextul lumii contemporane. Este vorba despre acest rol original, concret şi dispreţuit pe care îl încarnează, de-a lungul paginilor acestei cărţi, cu foarte multă simplitate, un om al lui Dumnezeu a cărui pasiune a fost, toată viaţa sa, să se pună în slujba oamenilor. Începând cu anii copilăriei petrecuţi la Espelette, continuând cu anii de seminar, luând parte din plin la lucrările Conciliului Vatican II, şi până la bătrâneţe, Cardinalul şi-a dat toată silinţa să fie alături de oameni.
Lucrarea se încheie cu un cuvânt concluziv, în care Cardinalul, la vârsta de 85 de ani, reflectând la viaţa sa dinamică şi antrenantă, poate afirma cu tărie: „Am simţit inima lumii bătând, aspirând neîncetat să trăiască în pace, aspirând nebuneşte la a fi iubită, sperând, contrar oricărei speranţe”. De asemenea, găsim ataşate şi mai multe anexe, un post-scriptum, în care Cardinalul îşi manifestă recunoştinţa faţă de mai multe persoane care i-au fost alături pe parcursul vieţii, cât şi o listă cronologică a operelor Cardinalului Roger Etchegaray. Recomandăm această operă tuturor celor care doresc să îşi consolideze credinţa, avându-l ca model pe acest Cardinal „trecut prin viaţă”, dar şi celor care caută un răspuns la întrebarea „care este identitatea Bisericii într-o lume indiferentă şi secularizată?”

