Patru paşi pentru a face parohii misionare
04.02.2008, Roma (Catholica) - Dacă o parohie nu evanghelizează, nu este altceva decât o clădire, a afirmat Arhiepiscopul Malcolm Ranjith, secretarul Congregaţiei pentru Cultul Divin şi Disciplina Sacramentelor, oferind patru paşi practici pentru transformarea unei parohii într-un centru misionar. El a luat cuvântul în ziua de miercuri, 30 ianuarie 2008, în cadrul unui congres care s-a desfăşurat până vineri, 1 februarie, în Roma, pe tema „Parohia şi noua evanghelizare”. Congresul a fost organizat de Comunitatea Emmanuel şi de Institutul Pontifical Redemptor Hominis.
„De ce ar trebui o parohie să fie misionară?”, a întrebat Arhiepiscopul Ranjith. El a explicat că chemarea lui Dumnezeu la iubire are pentru creştini un caracter misionar: „Isus i-a iubit pe fraţii lui până acolo încât s-a dedicat total mântuirii lor – acesta este fundamentul evanghelizării”. Arhiepiscopul, care a condus Dieceza de Ratnapura, Sri Lanka, înainte să fie numit în Curia Romană, a numit evanghelizarea „un semn al maturităţii credinţei noastre”. „Biserica există doar dacă evanghelizează, şi acelaşi lucru este adevărat şi pentru parohie. Dacă o parohie nu evanghelizează, este doar o clădire. Evanghelizarea nu este o problemă de alegere liberă. Este o obligaţie a credinţei noastre, expresia perfectă a carităţii noastre”.
Arhiepiscopul Ranjith a evidenţiat importanţa Euharistiei pentru o parohie concentrată pe misiune. El a oferit exemplul unei parohii irlandeze care a organizat „adoraţie euharistică în toate parohiile. Ca rezultat, există acum mai multe vocaţii. Euharistia atrage – Domnul atrage oamenii”. „Euharistia este în centru evanghelizării. Euharistia trebuie să genereze credinţă”. Prelatul în vârstă de 60 de ani s-a concentrat asupra rolului preotului paroh, care trebuie să spună: „Eu sunt inutil prin mine însumi, dar sunt util în mâinile Lui”. A susţinut de asemenea că parohia nu trebuie să se concentreze doar asupra comunităţii sale, ci trebuie „să facă un efort hotărât de ajunge la cei pierduţi”. El a oferit câţiva „paşi practici” pentru a da parohiilor un caracter misionar.
„Comunitatea parohială trebuie să treacă de la un model de administrare la un model misionar – dacă tot ceea ce facem este să reparăm clădiri, acest lucru ne va ucide din punct de vedere spiritual”. În al doilea rând, parohiile au nevoie „să treacă de la un spirit de pesimism la unul de optimism”. Şi a remarcat pericolul de a deveni exemplul din Evanghelie al „slujitorului leneş”. Al treilea pas practic este legat de rolul laicilor. Arhiepiscopul Ranjith i-a încurajat pe preoţii care încă mai cred că „misiunea este doar responsabilitatea clericilor” şi că „preoţii trebuie să decidă totul ei înşişi” să „împărtăşească cu laicii”. „Fiecare laic este un potenţial misionar”, a afirmat el. Al patrulea pas este legat de al treilea. Arhiepiscopul a încurajat să se implice cât mai mulţi oameni: „asociaţii, grupuri, bărbaţi, femei, tineri şi chiar copii – şi să îndrăznească să meargă în zone neexplorate, să caute noi metode şi mijloace”.
După discursul său, Arhiepiscopul Ranjith a răspuns la întrebări puse de participanţii la conferinţă. Un preot din Olanda, care a prezentat ţara lui ca fiind „cea mai secularizată ţară din lume”, a cerut încurajări „deoarece suntem atât de marginalizaţi – încercăm să găsim orice fel de mijloace, precum mass-media, pentru a arăta prezenţa noastră”. Arhiepiscopul Ranjith a răspuns: „Este bine să folosim toate mijloacele disponibile şi să ne gândim că uneori `visele pot deveni realitate`”, dar „cel mai important lucru este să avem încredere în Dumnezeu… şi să ne rugăm”. El a dat exemplul Diecezei lui din Sri Lanka, unde o mare parte a populaţiei este necreştină. Laicii catolici merg şi vizitează familiile hinduşilor şi ale musulmanilor, a explicat el, şi „iau ceaiul împreună şi discută despre religie”. „Lucrul trist ar fi renunţarea”, a afirmat Arhiepiscopul. „Fiţi puternici, fiţi curajoşi, veţi reuşi”.
Un preot din Belgia a întrebat dacă închiderea parohiilor reflectă lipsa credinţei. Arhiepiscopul Ranjith a oferit exemplul unui parteneriat spiritual între o Dieceză din Sri Lanka şi una germană. Când a murit un preot german, Sri Lanka a oferit: „Vă trimitem cel mai bun preot pe care îl avem”. Dieceza germană a analizat propunerea dar în final a decis să închidă parohia. Acest „`ne descurcăm pe cont propriu` înseamnă a închide bisericile”, s-a plâns Arhiepiscopul Ranjith. După conferinţă, Arhiepiscopul a declarat pentru ZENIT că cheia o constituie zelul preotului paroh şi spiritul lui de iubire. El a oferit exemplul Sf. Ioan Vianney, patron al preoţilor, şi de asemenea i-a sugerat pe Fericita Tereza de Calcutta şi pe Sf. Francisc Xavier ca modele. Dacă Sf. Francisc a putut să meargă în cealaltă parte a lumii şi să îl proclame pe Cristos fără a cunoaşte măcar limba, „dacă acest lucru a fost posibil pentru el”, a spus el, „de ce nu ar fi posibil şi pentru mine?”
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
