Papa către Episcopi: Ajutați-i pe tineri să fie curajoși în a opta pentru căsătorie și familie
27.09.2015, Philadelphia (Catholica) - Papa Francisc le-a spus duminică, 27 septembrie 2015, Episcopilor americani că consumismul și dorința răspândită de a urma noile capricii i-a făcut pe tineri să se teamă de angajamente, și a spus că ei ca păstori trebuie să îi încurajeze pe tineri să fie curajoși în a merge împotriva curentului. Pontiful și-a început însă discursul cu o reflecție improvizată despre criza abuzurilor sexuale comise de clerici, amintind că se întâlnise anterior cu victimele și cu familiile lor. El a spus că victimele „au devenit autentici mesageri ai speranței și slujitori ai milostivirii; cu umilință datorăm fiecăruia dintre ei și familiilor lor recunoștința noastră pentru valoarea lor imensă în a face să strălucească lumina lui Cristos asupra răului abuzului sexual al minorilor.”
Sfântul Părinte a continuat apoi cu discursul pregătit, arătând bucuria lui de a putea să reflecteze împreună cu confrații lui Episcopii: „Sunt bucuros că am oportunitatea să împărtășesc aceste momente de reflecție pastorală cu voi, în circumstanța fericită a Întâlnirii Mondiale a Familiilor”, a spus el în capela Seminarului Sf. Carol Borromeu din Philadelphia. „În Congres, în urmă cu câteva zile, spuneam că trăim o cultură care îi determină și îi convinge pe tineri să nu formeze o familie, unii datorită lipsei de mijloace materiale ca să facă aceasta și alții pentru că au atâtea mijloace încât stau foarte comozi așa, însă aceasta este tentația, a nu forma o familie.”
„Ca păstori, noi episcopii suntem chemați să adunăm forțele și să relansăm entuziasmul pentru nașterea de familii care să răspundă mai deplin la binecuvântarea lui Dumnezeu, după vocația lor! Trebuie să investim energiile noastre nu atât în a explica și a reexplica lipsurile actualei condiții de astăzi și calitățile creștinismului, cât mai degrabă în a invita cu franchețe pe tineri să fie îndrăzneți în alegerea căsătoriei și a familiei… Trebuie entuziasmați tinerii pentru ca să riște aceasta, dar este un risc de rodnicie și de viață.”
Papa Francisc a spus că în ciuda provocărilor actuale, „pentru Biserică, familia nu este înainte de toate un motiv de preocupare, ci confirmarea fericită a binecuvântării lui Dumnezeu pentru capodopera creației. În fiecare zi, în toate colțurile planetei, Biserica are motiv de a se bucura cu Domnul pentru darul acelui popor numeros de familii care, și în încercările cele mai dure, onorează promisiunile și păstrează credința!… Familia este locul fundamental al alianței Bisericii cu creația, cu această creație a lui Dumnezeu, pe care Dumnezeu a binecuvântat-o în ultima zi cu o familie. Fără familie, nici Biserica nu ar exista: nu ar putea să fie ceea ce trebuie să fie, adică semn și instrument al unității neamului omenesc.”
Papa a remarcat că creștinii nu sunt imuni la schimbările actuale, și de aceea aceste schimbări „și efectele lor sociale, culturale – și acum juridice – asupra legăturilor de familie” nu trebuie să fie neglijate. Dacă până de curând căsătoria civilă și Sacramentul creștin erau văzute ca legate între ele și susținându-se reciproc, „acum nu mai este așa”. „Lumea pare că a devenit un mare supermagazin, unde cultura a dobândit o dinamică concurențială. Nu se mai vinde pe datorie, nu se mai poate avea încredere în ceilalți. Nu există legătură personală, relație de vecinătate.”
„Cultura actuală pare să stimuleze persoanele ca să intre în dinamica de a nu se lega de nimic și de nimeni. Să nu dea încredere și să nu se încreadă… Ceea ce este important astăzi pare să fie determinat de consum. A consuma relații, a consuma prietenii, a consuma religii, a consuma, a consuma… Nu contează prețul și nici consecințele. Un consum care nu favorizează legături, un consum care are puțin de-a face cu relațiile umane. Legăturile sunt un simplu ‘mijloc’ în satisfacerea ‘necesităților mele’. Aproapele cu fața sa, cu istoria sa, cu sentimentele sale încetează să fie important. Și acest comportament generează o cultură care aruncă tot ceea ce ‘nu mai folosește’ sau ‘nu satisface’ gusturile consumatorului.”
Cu toate acestea, Papa a subliniat că tinerii nu trebuie să fie condamnați sau excomunicați pentru că trăiesc într-o astfel de societate. „Ei trebuie să audă de la păstorii lor fraze precum: ‘odată era mai bine’; ‘lumea este un dezastru și, dacă se continuă așa, nu știm unde vom ajunge’?… Nu, nu cred, nu cred că acesta este drumul. Noi păstorii, pe urmele Păstorului, suntem invitați să căutăm, să însoțim, să ridicăm, să îngrijim rănile timpului nostru. A privi realitatea cu ochii celui care știe că este chemat la mișcare, la convertire pastorală. Lumea ne cere astăzi cu insistență această convertire pastorală.”
În cadrul acestei culturi descurajante, tinerii dezvoltă „o frică inconștientă, și nu urmăresc elanurile cele mai frumoase și mai înalte, și chiar cele mai necesare. Există atâția care amână căsătoria așteptând condiții de bunăstare ideale. Între timp, viața se consumă, fără a fi trăită cu adevărat pe deplin.” În acest context, le-a spus Papa Episcopilor, „păstorul trebuie să arate că Evanghelia familiei este cu adevărat ‘veste bună’ într-o lume în care atenția față de noi înșine pare să domnească suverană! Nu e vorba de fantezie romantică: tenacitatea în a forma o familie și în a o duce înainte transformă lumea și istoria… Păstorul vestește cu seninătate și cu pasiune Cuvântul lui Dumnezeu, îi încurajează pe credincioși să țintească sus.”
„Păstorul veghează asupra visului, asupra vieții, asupra creșterii oilor sale… Este capabil să vegheze numai cel care știe să stea ‘în mijloc’, cel căruia nu îi este frică de întrebări, cel căruia nu îi este frică de contact, de însoțire. Păstorul veghează înainte de toate cu rugăciunea, susținând credința poporului său, transmițând încrederea în Domnul, în prezența Sa. Păstorul rămâne mereu vigilent ajutând să se ridice privirea atunci când apar descurajarea, frustrarea sau căderile. Ar fi bine să ne întrebăm dacă în slujirea noastră pastorală știm ‘să pierdem’ timp cu familiile. Știm să stăm cu ele, să împărtășim dificultățile lor și bucuriile lor?”
„Slujirea noastră are nevoie să dezvolte alianța Bisericii și a familiei. Subliniez: a dezvolta alianța Bisericii și a familiei. Altminteri se ofilește, și familia umană va deveni în mod iremediabil distantă, din vina noastră, de Vestea Bună dăruită de Dumnezeu și va merge la supermagazinul la modă ca să cumpere produsul care în acel moment îi place mai mult… Fraților, Dumnezeu să ne dea darul acestei noi apropieri între familie și Biserică. Are nevoie de aceasta familia, are nevoie de aceasta Biserica, avem nevoie de aceasta noi, păstorii. Familia este aliatul nostru, fereastra noastră spre lume; familia este mărturia unei binecuvântări irevocabile a lui Dumnezeu destinată tuturor copiilor care se nasc din această dificilă și foarte frumoasă creație pe care Dumnezeu ne-a cerut să o slujim!”

