Nu se poate transpune în Biserica Catolică practica Bisericilor Ortodoxe privind recăsătoriții
05.10.2015, Vatican (Catholica) - Motivul pentru care divorțații recăsătoriți nu pot să se împărtășească nu este „eșecul primei lor căsătorii”, ci faptul că trăiesc „în concubinaj în a doua lor relație”. Astfel a abordat Arhiepiscopul de Budapesta și raportorul Sinodului, Cardinalul Peter Erdo, una dintre cele mai controversate teme dezbătute în Sinodul de anul trecut. Afirmațiile au fost făcute în discursul introductiv susținut în această dimineață, la prima sesiune de lucru a Sinodului Ordinar dedicat familiei, din 4-25 octombrie, Sinod deschis oficial ieri de Papa Francisc.
„Divorțații care se recăsătoresc civil trebuie să primească o călăuzire pastorală caracterizată de milostivire, care însă nu lasă dubii cu privire la adevărul indisolubilității căsătoriei, așa cum ne-a învățat Isus Cristos însuși”, a spus prelatul. „Milostivirea lui Dumnezeu oferă iertare păcătoșilor, dar cere convertire. În acest caz, păcatul cuplului nu stă în primul rând în comportamentul care a dus la ruperea primei căsătorii. În această privință cele două părți se poate să nu fi fost egal vinovate, chiar dacă adesea ambele părți sunt responsabile într-o anumită măsură. Așadar motivul pentru care divorțații recăsătoriți nu pot primi Euharistia nu este eșecul primei lor căsătorii, ci concubinajul din a doua lor relație.”
Conform Cardinalului maghiar, „ceea ce împiedică anumite aspecte ale integrării depline nu constă într-o interdicție arbitrară, ci este o exigență intrinsecă cerută în diferite situații și relații în contextul mărturiei eclesiale. Dar toate acestea cer o reflecție profundă.” A subliniat apoi că în „Familiaris consortio”, Exortația Papei Ioan Paul al II-lea din 1981, se spune că divorțații recăsătoriți care trăiesc „relația lor de ajutor reciproc și prietenie” abținându-se de la relații sexuale „pot primi Sacramentele Spovezii și Împărtășaniei, căutându-se să se evite scandalizarea” credincioșilor.
Cardinalul Erdo a vorbit împotriva aplicării modelului ortodox în Biserica Catolică. Cardinalul Walter Kasper, chiar înaintea Sinodului Extraordinar de anul trecut, a sugerat că urmând acest model, Biserica Catolică ar putea admite și ea unele cupluri recăsătorite la Împărtășanie, după un drum penitențial: „Cât privește referința la practica pastorală din Bisericile Ortodoxe, nu poate fi evaluată corect folosind doar sistemul conceptual dezvoltat în Occident în al doilea mileniu”, a spus prelatul. „Trebuie să se ia în considerare marea diferență instituțională privitoare la tribunalele ecleziale și respectul special față de legile statelor, care uneori poate deveni grav, dacă legile statelor se rup de realitatea căsătoriei după intenția Creatorului.”
La conferința de presă de astăzi, Cardinalul a spus că poziția aceasta a fost deja indicată în instrumentum laboris și este „rezultatul obiectiv și aproape matematic a ce a venit la Secretariatul Sinodului între cele două Sinoade și după instrumentum laboris. Am încercat să reunesc toate vocile Bisericii”, a spus el. „Majoritatea răspunsurilor reflectă dorința de a se ține cont” de documentele existente ale Magisteriului pe această temă. În discursul său, a vorbit despre „nevoia aprofundării reflecției asupra căii penitențiale, în locul unei liste categorice de posibilități”. Problema a fost „examinată științific” între ultimul Sinod și cel curent. Ce a reieșit din această reflecție profundă este că nu poate exista o transpunere automată în Biserica Catolică a practicii Bisericilor Ortodoxe, care este „orice dar numai nu unitară”.
Da are dreptate Cardinalul si sa nu cedeze ca drumul inapoi va fi mult mai greu. „Orice dar numai nu unitară”. Asa este. Eu sunt crestin ortodoxa, dar ce este adevarat este.
In sensul ca nu este unitara practica cu dogma Ortodoxa care spune asa: ca prin taina casatoriei sotul si sotia devin unul (uniti prin Hristos) si ei se mantuie impreuna. Adica fiecare va raspunde pentru pacatele celuilalt. Daca iei asta in serios (si daca vrei cununie la Biserica de ce n-ai lua in serios?) va dati seama ca in afara de intrebarile extra pe care trebuie sa le pui inainte de cununie si intrebarea daca iubesti pe celalalt atat cat sa raspunzi pentru pacatele lui de dupa cununie. Ori daca divortezi cel pentru care raspunzi nu mai este in viata ta, nu mai stii ce face, il poti opri si indrepta? Nu, pentru ca nu mai este cu tine, si totusi raspunzi pentru el la urma. Si daca crezi, ai vrea sa fii acolo langa el ca esti raspunzatoare.
Aceasta este dogma, practica nu este unitara cu dogma dar este corecta canonic (a fost stabilita de conducatorii canonici ai Bisericii). Dar chiar si asa am aflat acestea mai cu seama de la fratii ortodocsi moldoveni, unde oamenii isi intreaba preotul si daca se pot casatori fiind si vaduvi (care tin de mitropolia Moldovei, de rit rusesc, nu de cea a Basarabiei care se considera unita cu B.O.R. dar este necanonica si destul de liberala). La noi in Romania nimeni nu isi doreste divortul dar nu este un stres, spiritual adica, daca este sa se intample. Eu stiam cred ca din liceu de la nasa ca avem asa vreo 4 incercari si din vorba in vorba rezulta ca este dogmatic si ok dar nu este dogmatic, este o practica acceptata dar Biserica nu sustine divortul si nici recasatoria doar le accepta.
Este ametitor si daca pui la socoteala cand te uiti la TV si x si y (celebritati) primesc cununie religioasa la restaurant (dupa multe negocieri ce-i drept cu preotii care initial nu vroiau dar au cedat) incepi sa te intrebi cine-i pastorul si cine turma?
Nu zic ca imi critic propria Biserica, ca stiu ca romanii spirit latin preseaza pentru orice drept religios care stiu ca-l au, mai ales daca e romantic, si presiunea e destul de mare, dar ar fi interesant de stiut cum aceasta practica a devenit acceptabila in B.O. Stiu ca daca ar fi sa schimbe practica oamenii ar sari majoritatea in sus, s-ar innegri hartia in media romaneasca.
Dar daca revii la sursa la ce inseamna cununia in Hristos nu prea iti mai vine sa te joci cu viata si sufletul, pentru ca e pe bune.
Dumnezeu sa ne lumineze!